|
|
alisivã
alisivã (a-li-sí-vã) sf – vedz tu alsivã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: alsivãalsivã
alsivã (al-sí-vã) sf alsivi/alsive (al-sí-vi) – apa tu cari s-hearbi cinusha di lemnu (cu cari s-aspealã stranji, vasi, etc.)
{ro: leşie}
{fr: lessive}
{en: lye}
ex: aspel vasili cu-alsivã
§ alisivã (a-li-sí-vã) sf alisivi/alisive (a-li-sí-vi) – (unã cu alsivã)
ex: unã livã, ca hearta sh-upãrita alisivã!
§ lisivã (li-sí-vã) sf lisivi/lisive (li-sí-vi) – (unã cu alsivã)
ex: mi lai pi cap cu lisivã; feci lisivã sh-tr-atsea-nj criparã mãnjli
livã
livã (lí-vã) sf fãrã pl – vimtu (caldu i aratsi) tsi yini di cãtrã Ascã-pitatã i Not
{ro: vânt din sud sau vest}
{fr: vent du sud-ouest}
{en: south-western wind}
ex: l-bati aratsea livã (vimtu); tradzi nã livã (vimtu aratsi) di ti seacã; pi liva aestã (vimtul aestu aratsi) nu easti ti ducã; unã livã, ca hearta sh-upãrita alisivã!
upãrescu
upãrescu (u-pã-rés-cu) (mi) vb IV upãrii (u-pã-ríĭ), upãream (u-pã-reámŭ), upãritã (u-pã-rí-tã), upãriri/upãrire (u-pã-rí-ri) – tornu unã muljiturã tsi clucuteashti (apã, lapti, untulemnu, etc.) pristi un lucru (tra s-lu molj trã mãcari, s-lu lau, s-lu cur di coaji, etc.); herbu un lucru (sh-lu tsãn di-aradã putsãn chiro) tu unã apã tsi clucuteashti; cadi unã muljiturã tsi clucuteashti pi mãnj (cicioari, fatsã, etc.) sh-mi ardi multu; upurescu (fig:
1: mi upãrescu = (i) u pat; (ii) mi ardi (mi pãleashti, mi cãrteashti, mi-agudeashti multu) la suflit; (iii) fac arãnj pi trup (sumsoarã, namisa di cicioari, etc.) di sudoari i chisat cãndu nu mi lau sh-nu mi alãxescu di stranjlu (culupanlu) tsi-l portu; (iv) (trã fãrinã, mãcari) s-aprindi, s-aspardzi, aludzashti di shideari tu cãldurã multu chiro; (v) (trã earbã, planti, ponj, etc.) vishtidzãscu, s-usucã di multã cãldurã shi uscãciuni; expr:
2: cari s-upãreashti tu lapti suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, ma nu s-afiri, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: (se) opări}
{fr: (s’)échauder, ébouillanter}
{en: soak in boiling water, boil, scald}
ex: upãri cãmeshli tra s-li-aspealã; cãdzu pri ea nã cãldari cu apã heartã shi s-upãri (s-arsi) tutã; ãlj s-upãrirã mãnjli; mi upãrii di cafe; hearsirã apã sh-u turnarã pri tãmbari s-lu upãreascã shi s-moarã; mi upãrii (fig: li pãtsãi) nãoarã, nu voi s-mi uidescu cu nãsã; mi upãri znjia-aestã (fig: mi-agudi multu, mi arsi, mi pãli, mi cãtrãni)
§ upãrit (u-pã-rítŭ) adg upãritã (u-pã-rí-tã), upãrits (u-pã-rítsĭ), upãriti/upãrite (u-pã-rí-ti) – tsi s-ari heartã tu apã tsi clucuteashti; tsi sh-ari arsã unã parti dit trup, cã ari datã di-unã muljitutã tsi clucutea; upurit
{ro: opărit; înfierbântat}
{fr: échaudé, ébouillanté, ardent}
{en: soaked in boiling water, boiled, scalded}
ex: u-arcai tu apã upãritã; s-astrapsi mprostu ca upãrit; yini ca upãritã (fig: cãtrãnitã, cãrtitã multu); fãntãnj di lãcrinj upãriti (fig: multu caldi, ca upãriti tu apã tsi clucuteashti); unã livã, ca hearta sh-upãrita alisivã; cãndu mi dush di u vidzui, u-aflai upãritã (arsã; icã fig: cãtrãnitã, cãrtitã multu); fudzi ca cãnili upãrit; caftã cãmesh, s-mutrescu unã cu-alantã ca upãriti, cãmesh nu-ari!
§ upãriri/upãrire (u-pã-rí-ri) sf upãriri (u-pã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-upãreashti cariva; upuriri