|
|
aguditurã
aguditurã (a-gu-di-tú-rã) sf – vedz tu agudescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: agudescuagudescu
agudescu (a-gu-dés-cu) (mi) vb IV shi II agudii (a-gu-díĭ), agu-deam (a-gu-deámŭ), aguditã (a-gu-dí-tã), agudiri/agudire (a-gu-dí-ri) shi agudeari/agudeare (a-gu-deá-ri) – dau cu puteari (mãna, lemnul, cioclu, etc.) di tsiva; ãlj dau unã; luvescu, lãvuescu, mprã-njescu, cruescu, pãlescu, ciucutescu, pliguescu;
(expr: u-agudescu = (i) amintu; (ii) u tihisescu ghini; tihisescu s-mi aflu (s-hiu) iuva; (iii) fur, ljau; (iv) bat (flueara, avyiulia, etc.); (v) u uidisescu; (vi) vatãm; etc.;
2: lj-agudeashti mãna = lu-ariseashti (ari adetea) s-furã; ari mãna lungã)
{ro: lovi, atinge; răni}
{fr: frapper, atteindre, toucher; blesser}
{en: hit; strike; wound}
ex: cari s-lu-agudea (s-lji plãscãnea) ninga unã; lu-agudish sãnãtos cu cãrliglu; lu-agudirã pi frãmti; prindi s-agudim tu semnu; lu-agudi (l-cãrti) cu zboarãli; lu-agudeashti iu-l doari; eu ti-agudii (pliguii, lãvuii)?; mi-agudii aclo (tihisii s-hiu aclo); si s-agudiri (si s-tihisiri) s-lu aflu va s-lu cljem; tra s-agudim
(expr: amintãm) amirãrilja din tser; nu putea s-agu-deascã
(expr: s-amintã) vãrã pindarã; un picurar agudi
(expr: furã) tu munti nã oai; di iu lu-agudish
(expr: lu-aflash, l-loash, lu-acumpãrash, l-furash, etc.) ahtari cal?; sh-u au tu minti s-nã lj-agudeascã
(expr: s-nã-lj furã) lucanitslji?; multu lj-agudea mãna
(expr: avea mãna lungã, fura multu); cum s-agudi
(expr: s-tihisi) si s-aflã aclo; mi-agudii
(expr: tihisii s-mi aflu) aclo; s-li agudeascã
(expr: uidiseascã, tihiseascã ghini) tu sari; shtii s-agudeshti
(expr: s-bats) cu flueara?; agudii
(expr: pliguii, vãtãmai) un tserbu
§ agudit (a-gu-dítŭ) adg aguditã (a-gu-dí-tã), agudits (a-gu-dítsĭ), aguditi/agudite (a-gu-dí-ti) – ashi cum easti atsel tsi fu agudit; luvit, mprãnjit, cruit, pãlit, ciucutit, lãvuit, pliguit
{ro: lovit, atins, rănit}
{fr: atteint, touché, frappé, blessé}
{en: hit, stricken, wounded}
ex: lãvuit shi agudit; agudit ca di sfulgu; mearili aesti suntu aguditi (luviti; icã expr: furati); easti agudit (luvit, pãlit) tu ilji; easti agudit
aranã
aranã (a-rá-nã) sf arãnj (a-rãnjĭ) – aguditurã (tãljiturã, ntsãpãturã, guvã, etc.) faptã tu truplu-a unui om (pravdã, etc.) cu un lucru (cheatrã, cãtsut, penurã, tufechi, etc.); ranã, pleagã, pliyii, yirã;
(expr:
1: lj-dau di aranã = lu-agudescu aclo iu-l doari, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arãsescu, lu zgrãm aclo iu nu-lj yini ghini;
2: nu dishcljidi (discoapirã) arana (veaclji) = nu-adu aminti cripãrli tsi-am avutã;
3: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sh-mutreashti di cripãrli-a lui;
4: bagã mãna pi-aranã = shtii (dzãtsi) trã tsi easti zborlu;
5: am unã-aranã tu inimã = mi doari, mi creapã un lucru)
{ro: rană}
{fr: blessure, plaie}
{en: wound}
ex: nj-feci mãna arãnj; nu dishcljidi-aranã veaclji cã doari
§ ranã (rá-nã) sf rãnj (rãnjĭ) – (unã cu aranã)
ex: nj-adrai ranã la cicior; am nã ranã tu inimã
§ arãnescu (a-rã-nés-cu) (mi) vb IV arãnii (a-rã-níĭ), arãneam (a-rã-neámŭ), arãnitã (a-rã-ní-tã), arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã-aranã (di-aradã cu curshumea dit unã tufechi i arãvoli); rãnescu, pliguescu, pligusescu, lãvuescu, lãvusescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}
ex: u-avea arãnitã (pliguitã, lãvuitã) cu un curshum
§ arãnit (a-rã-nítŭ) adg arãnitã (a-rã-ní-tã), arãnits (a-rã-nítsĭ), arãniti/arãnite (a-rã-ní-ti) – tsi easti agudit shi-lj si fatsi unã aranã (di-unã curshumi, di-un cãtsut, di-unã cheatrã, etc.); rãnit, lãvuit, pliguit, pligusit, lãvusit, agudit
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}
§ arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) sf arãniri (a-rã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãneashti icã easti arãnit; rãniri, pliguiri, pligusiri, lãvuiri, lãvusiri, agudiri
{ro: acţiunea de a răni (cu armă de foc)}
{fr: action de blesser (par une balle)}
{en: action of wounding, of injuring (by firearm)}
bat1
bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea
bush
bush (búshĭŭ) sm bush (búshĭ) shi sn bushi/bushe (bú-shi) – palma ncljisã stres cu deadzitli adunati pristi ea; aguditura faptã cu palma ncljisã stres; bushtu, bushur, shub, suplu, shuplu;
(expr:
1: adunat bush = adunat stog (gljem) ca un bush;
2: bushi pri trup xen nu ti dor = nu ti mealã atseali tsi pati un xen; atseali tsi pati un altu nu ti dor ahãt cãt va ti durea ma s-li pãtsai tini insuts)
{ro: pumn; lovitură de pumn}
{fr: poing}
{en: fist; punch with the fist}
ex: tsi easti: un aush adunat bush? (angucitoari: verdzul); sta adunatã bush
(expr: stog); lu-agudii cu bushlu; bati cu bushlu; ari bushlu njic; sh-u deadi n cheptu cu bushlu; pi cheptu sh-da cu bushi; unã cãstãnji cãt un bush; u featsi mãna bush; ca s-nu lu-apcam cu-un bush tu chept; bushlu di la injoarã nu ti lipseashti
§ bushtu (búsh-tu) sn bushti/bushte (búsh-ti) – (unã cu bush)
ex: ãnj deadirã cu bushtili (bushlji) tru pãltãri
§ bushur (bú-shĭurŭ) sm bushuri (bú-shĭurĭ) – (unã cu bush)
ex: u featsi mãna bushur (bush); lj-ded doi bushuri
§ bushat (bu-shĭátŭ) sn bushati/bushate (bu-shĭá-ti) – (unã cu bush)
ex: nj-deadi dauã bushati; ari bushatlu greu, cãndu da, ti seacã
§ bushescu (bu-shĭés-cu) vb IV bushii (bu-shíĭ), busham (bu-shĭámŭ), bushitã (bu-shí-tã), bushiri/bushire (bu-shí-ri) – agudescu cu bushlu; lj-dau un bush
{ro: lovi cu pumnul}
{fr: donner un coup de poing}
{en: punch with the fist}
ex: l-bushii ghini, mushat
§ bushit (bu-shítŭ) adg bushitã (bu-shí-tã), bushits (bu-shítsĭ), bushiti/bushite (bu-shí-ti) – tsi easti agudit cu bushlu
{ro: lovit cu pumnul}
{fr: frappé d’un coup de poing}
{en: punched with the fist}
§ bushi-ri/bushire (bu-shí-ri) sf bushiri (bu-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti agudit cu bushlu
cãrtescu
cãrtescu (cãr-tés-cu) (mi) vb IV shi II cãrtii (cãr-tíĭ), cãrteam (cãr-teámŭ), cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtiri/cãrtire (cãr-tí-ri) shi cãrtea-ri/cãrteare (cãr-teá-ri) –
1: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aibã arihatea; l-pingu s-facã tsiva; angulcescu, pirãxescu;
2: lj-portu inati a unui (lj-u voi) cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburãscu); cãchiusescu, chicãsescu, ahuljisescu, huljisescu, hulusescu, nãirescu, nãrescu, nãrãescu, nj-chicã greu, nj-pari arãu;
3: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; ãnj cadi milii; lãescu tu hicati; amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, nvirinedz, nviredz, pãrãpunji-sescu, mãrãnedz, mãrinedz;
4: dau di tsiva (cu mãna, ciciorlu, etc.); bag mãna (deadzitli), agudescu, pusputescu, huhulescu (fig:
1: cãrtescu = fur, nciulescu, spãstrescu, ciun, ciuplescu, sec, etc.; expr:
2: l-cãrtescu = lj-dzãc a unui tra s-facã un lucru, l-pingu, lu schin, l-fac, l-cljem, etc.)
{ro: incomoda, deranja; supăra, ofensa; întrista; atinge}
{fr: incommoder; (se) fâcher, (se) formaliser, s’offenser; attrister, causer du chagrin; atteindre, toucher}
{en: disturb; get (make) sorry, make angry, offend; sadden, grieve; touch}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: brava shi cljiitsa); nu mi cãrtea (nu mi nãirea, nu-nj dzã tsiva, alasã-mi isih); nu cãrteashti (nu-ari, nu fatsi tsiva) cã nji ncljisi portsãli; nã cãrtim di zboarãli tsi dzãsish (chicusim, nã pãru arãu, n-agudirã zboarãli, nã chicarã greu); s-cãrti (nvirinã) ahãt multu; mash unã-l cãrtea (lj-mãca inima, l-mãrãna); nãs nitsi cã s-cãrtea di ea (nu bãga mãna pri ea); s-nu ti cãrteshti di (s-nu badz mãna pri) lucrili a meali; shidzu tu ploai shi s-cãrti di plivrit (lãndzidzã, acãtsã plivrit); s-cãrti di cheptu (fu agudit, lãndzidzã di ofticã); nu ti cãrtea di mini (nu da di mini); pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; totna mi cãrteashti (mi fatsi s-chicusescu; icã fig: mi schinã); ea cãrtea-l (fig: schinã-l) niheamã, tra s-arãdem; cãrteashti ghini aftuchina (fig: u dutsi, u fatsi s-tragã ninti); nu-l cãrtea (fig: s-nu-l schinj) gumarlu, s-nu beasã; aducheshti cã cãrteashti (fig: furã, spãstreashti)
§ cãrtit (cãr-títŭ) adg cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtits (cãr-títsĭ), cãrtiti/cãrtite (cãr-tí-ti) –
1: tsi-lj s-asparsi chefea (arihatea); tsi nu easti alãsat si sh-aibã isihii; angulcit, pirãxit;
clãts!
clãts! (clắtsĭ) inter – zbor tsi va s-aspunã cum s-avdi un shuirat shcurtu i unã aguditurã lishoarã
{ro: interjecţie care imită un şuerat scurt ori o lovitură uşoară}
{fr: interjection imitant un court sifflement ou le bruit d’une légère atteinte}
{en: word imitating the sound of a short whistle or a light stroke}
ex: lu ntsãpa shi gumarlu: clãts! clãts!
clutsatã
clutsatã (clu-tsá-tã) sf clutsãts (clu-tsắtsĭ) – aguditurã cu ciciorlu (ma multu datã di cal sh-di mulã, ma cãtivãrãoarã datã sh-di om); cultsatã, cloatsã, clotsã, sclotsã, asclotsã, sclutsatã;
(expr:
1: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clutsata = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili tsã es anapuda;
2: cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts va mãcã = atselj tsi s-ameasticã cu oaminj arãi, tu lucri nibuni, va s-u patã; cari s-ameasticã tu tãrtsã, ãl mãcã portsilj)
{ro: zvârlitură de copită, de picior}
{fr: coup de pied, ruade}
{en: kick, blow with the foot}
ex: lj-deadi nã clutsatã tu ilji; nãsã lj-ari nã clutsatã; ãlj trãdzea clutsãts shi bãlidz; cari da di-lj tradzi nã clutsatã, dinti n gurã nu lj-alãsã; lj-plãscãni nã clutsatã, cã lj-ascãpirarã ocljilj
§ cultsatã (cul-tsá-tã) sf cultsati/cultsate (cul-tsá-ti) – (unã cu clutsatã)
§ sclutsatã (sclu-tsá-tã) sf sclutsãts (sclu-tsắtsĭ) – (unã cu clutsatã)
ex: lj-deadi nã sclutsatã di lj-asparsi caplu
§ clotsã2 (cló-tsã) sf clotsã (cló-tsã) – (unã cu clutsatã) (fig: clotsã = cicior)
ex: mula tsi-avem da multi clotsã; lj-deadi cu clotsa (lu-agudi cu ciciorlu); nu ti-apruchea di cal cã arucã cu clotsa
§ cloatsã (clŭá-tsã) sf cloatsã (clŭá-tsã) – (unã cu clutsatã)
ex: s-lu vatãmã cu cloatsãli
§ sclotsã (scló-tsã) sf sclotsã (scló-tsã) – (unã cu clutsatã)
ex: shidea cu sclotsãli nafoarã (fig: cicioarli goali); lu-agudi cu sclotsa (cu ciciorlu); dã-lj unã sclotsã dupã cap a grambolui, s-cadã mortu
§ asclotsã (as-cló-tsã) sf asclotsã (as-cló-tsã) – (unã cu clutsatã)
ex: cu asclotsa (clutsata, ciciorlu) mi-agudeashti
§ clutsuescu (clu-tsu-ĭés-cu) vb IV clutsuii (clu-tsu-íĭ), clutsueam (clu-tsu-ĭámŭ), clutsuitã (clu-tsu-í-tã), clutsuiri/clutsuire (clu-tsu-í-ri) – lj-dau unã clutsatã dinãpoi; l-calcu cu cicioarili; clutsescu, sclutsuescu; (fig: clutsuescu = nu dau tsi-nj si caftã; nu aprochi atsea tsi-nj si da; nu hiu sinfuni (nu voi) tra s-fac tsi-nj si caftã, etc.)
cristedz
cristedz (cris-tédzŭ) (mi) vb I cristai (cris-táĭ), cristam (cris-támŭ), cristatã (cris-tá-tã), cristari/cristare (cris-tá-ri) – fac unã tãljiturã njicã pri truplu i pri mardzinea-a unui lucru (cheali, lemnu, etc.); talj (di-aradã cu-unã singurã aguditurã) unã cumatã dit un lucru; talj, hãrãxescu, noatsin, schizedz, hrãshtuescu, shcurtedz
{ro: cresta, reteza, tăia}
{fr: entailler, couper, trancher}
{en: notch, cut, chop off, sever}
ex: lj-cristai (lj-tãljai) chipita; cristeadzã-l niheamã; lu cristã (l-tãlje, l-hãrãxi) la brats
§ cristat (cris-tátŭ) adg cristatã (cris-tá-tã), cristats (cris-tátsĭ), cristati/cristate (cris-tá-ti) – tsi easti tãljat pi trup i di mardzini; talj, hãrãxescu, noatsin, schizedz, hrãshtuescu, shcurtedz
{ro: crestat, retezat, tăiat}
{fr: entaillé, coupé, tranché}
{en: notched, cut, chopped off, severed}
§ crista-ri/cristare (cris-tá-ri) sf cristãri (cris-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cristeadzã un lucru; tãljari, hãrãxiri, nutsinari, schizari, hrãshtuiri, shcurtari
{ro: acţiunea de a cresta, de a reteza, de a tăia}
{fr: action de entailler, de couper, de trancher}
{en: action of notching, of cutting, of chopping off, of severing}
cundachi/cundache
cundachi/cundache (cun-dá-chi) sf cundãchi (cun-dắchĭ) – partea di lemnu cu cari sã ndrupashti tufechea (di umirlu-a omlui) cãndu easti aminatã; partea di dinãpoi a cumburãljei pi cari easti astãsit gluplu shi cearcul; cundac, strat
{ro: pat de puşcă}
{fr: monture de fusil; crosse d’un fusil}
{en: butt of rifle or hand gun}
§ cundac2 (cun-dácŭ) sn cundatsi/cundatse (cun-dá-tsi) – (unã cu cundachi)
ex: avea pishtolã cu cundaclu di-asimi
§ cundã-cheauã (cun-dã-chĭa-ŭã) sf cundãchei (cun-dã-chĭéĭ) – goadã (aguditura) faptã cu cundaclu di tufechi i cu cumbura
{ro: lovitură cu patul de puşcă}
{fr: coup de crosse de fusil}
{en: blow with a rifle butt}
dau
dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;