DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gãrnuts1

gãrnuts1 (gãr-nútsŭ) sn gãrnutsã (gãr-nú-tsã) – simintsã di la ndauã planti ca, bunãoarã, grãnlu, sicara, fisuljlu, urizlu, etc.; yimishi njicã, arucutoasã tsi sh-u-adutsi cu aesti simintsã ca, bunãoarã, gãrnutslu di auã; cumatã njicã (sãrmã), cãdzutã i aruptã dit-un lucru ma mari, tsi sh-u-adutsi cu simintsa di la aesti planti; crustal njic dit un lucru ca, bunãoarã, sarea i zahãrea; grãnuts, grãntsu, grãts, gãrits, bob
{ro: grăunte, boabă}
{fr: grain, graine}
{en: grain}
ex: s-bãgã s-adunã, gãrnuts cu gãrnuts, meljlu; ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; gãrnuts di sicarã; eara virsati gãrnutsã di misur; s-bãgã s-lu-adunã gãrnuts di gãrnuts; mãcai un gãrnuts di-auã; gãrnuts (cumatã njicã) di timnjamã

§ grãnuts1 (grã-nútsŭ) sn grãnutsã (grã-nú-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: un grãnuts di grãn; dauã grãnutsã di-auã

§ grãntsu1 (grắn-tsu) sn grãntsã (grắn-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: arucã la gãljinj un pulmu cu grãntsã di misur

§ grãts1 (grắtsŭ) sn grãtsã (grắ-tsã) – (unã cu gãrnuts1)
ex: avea tsintsi grãtsi (cumãts) di oauã

§ gãrits1 (gã-rítsŭ) sn gãritsã (gã-rí-tsã) – (unã cu gãrnuts1)

§ gãrnutsic1 (gãr-nu-tsícŭ) sn gãrnutsitsi/gãr-nutsitse (gãr-nu-tsí-tsi) – gãrnuts njic
{ro: grăunte mic}
{fr: petit grain, petite graine}
{en: small grain}
ex: lacrimã ca un gãrnutsic (ca un gãrnuts njic)

§ gãrnutsedz1 (gãr-nu-tsédzŭ) vb I gãrnutsai (gãr-nu-tsáĭ), gãrnutsam (gãr-nu-tsámŭ), gãrnutsatã (gãr-nu-tsá-tã), gãrnutsari/gãrnutsare (gãr-nu-tsá-ri) – l-fac (sãrmu) un lucru s-aspunã ca unã adunãturã di pãrtsã njits sh-gurguljitoasi (gãrnutsã)
{ro: granula}
{fr: se couvrir de bubes sur la peau}
{en: granulate}

§ gãrnutsat1 (gãr-nu-tsátŭ) adg gãrnutsatã (gãr-nu-tsá-tã), gãrnutsats (gãr-nu-tsátsĭ), gãrnutsati/gãrnutsate (gãr-nu-tsá-ti) – tsi s-ari faptã s-aspunã ca unã adunãturã di pãrtsã njits sh-gurguljitoasi (gãrnutsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lats

lats (látsĭ) sn latsã (lá-tsã) –
1: nod faptu tu capitlu-a unui spangu (funi, cioarã, etc.) cu scupolu tra s-pots s-lu strindzi avãrliga di-un lucru; oclju di lãpudã; alats, nod;
2: hãlati tsi lj-arãdi s-yinã cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; alats, avrohi, batã, batcã, cãpani, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, cearcu, grip; (fig: lats = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva tra s-n-aspunã atseali tsi shtii, tsi mindueashti, tsi-ari faptã peascumta, etc.)
{ro: laţ, ştreang; capcană, cursă}
{fr: enlacement, maille (quand on fait du crochet), piége; rets, filet}
{en: twine, stitch (in knitting); snare, trap, net}
ex: lali cãrteashti, teta zghileashti (angucitoari: pãtichili shi vrondul a latsãlor di la arãzboi); va-lj trec di gushi latslu (nodlu); sh-nj trag un lats di gushi; lj-arucã latslu di gushi sh-lu zgrumã; latsuri (oclji) di lãpudã; nj-ascãpã un lats di lãpudã; nji scoasi ciciorlu dit lats (grip); bãgai latsã tra s-acats harabei; afirea-ti di latslu (fig: tirtipea, bata, princa) di oaspi

§ alats1 (a-látsŭ) sn alatsã (a-lá-tsã) – (unã cu lats)
ex: nj-ascãpã un alats (oclju) di la lãpudã; s-es tu munti s-bag alats (batã, princã); va-nj mi fac alats (batã); sh-arucã alatslu (nodlu di gushi, di-aspindzurari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tini/tine

tini/tine (tí-ni) pr pirs II (singular, masculin shi fiminin, numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el) – zbor tsi tsãni loclu-a atsilui cu cari zburashti cariva; tu, (forma shcurtã) ti (-ti, ti-)
{ro: tu, pe tine, te}
{fr: tu, toi}
{en: thy, you}
ex: scoalã tini ca s-shed mini; tini s-hii ghini; nu-nj cãntã tini; di tini, di mini nvitsã; tini dzãts, tini avdzã; io dzãc, io avdu; la tini nj-eara mintea; tuts s-arcarã pri tini; tini nu vrei; tini (pri tini) ti-aflai aclo; tats tini sã zburãscu io; fãrã s-greshti tini, nu s-fatsi; tsi fats, trã tini fats, tsi dai, trã tini dai; la tini mãcari-beari, sh-la mini cãntari

§ ti2 (ti) ((i) pr pirs II: singular, masculin shi fiminin, acuzativ; forma shcurtã di la pronuma pirsunalã “tini” tsi-lj s-adavgã multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl II: singular, masculin shi fiminin, acuzativ) – pi tini
{ro: te, pe tine}
{fr: te}
{en: you}
ex: eu ti-agudii (ti = pri tini)?; fã-ti (ti = pri tini) cu harauã; ncaci-ti (ti = pri tini) mã-ta, ncaci-ti (ti = pri tini); voami-ti (ti = pri tini), voami-ti (ti = pri tini) cupa; du-ti (ti = pri tini) di ntreabã; shi-nj ti pari ca gioni

§ a tsia (a tsí-ĭa) pr pirs II (singular, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ a pronumãljei pirsunalã “tini”; ari totna shi zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a atsilui cu cari zburashti cariva; a tsãea, tsã, ãts, (forma shcurtã) ts (-ts, ts-)
{ro: ţie, îţi, ţi}
{fr: à toi, toi}
{en: to you, you}
ex: unã a njia, dauã a tsia; a tsia-ts pari-arãu; a tsia tsã si pari; di casã-nj hibã-ts njilã; sh-tsã dzãc

§ a tsãea (a tsắ-ĭa) pr pirs II – (unã cu tsia)

§ tsã (tsắ) shi ãts1 (ắtsĭ) shi ts1 (-tsĭ, tsĭ-) ((i) pr pirs II: singular, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ; forma shcurtã a pronumãljei pirsunalã “a tsia, a tsãea” tsi-lj s-adavgã multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl II: singular, masculin shi fiminin, dativ) – a tsia, a tsãea
{ro: ţie, îţi, ţi}
{fr: à toi, toi}
{en: to you, you}
ex: tsi vrei s-tsã dzãc (tsã = a tsia)?; tsã dzãsh (tsã = a tsia) s-lu fats lucurlu; gionjlji tuts ãts fug (ãts = a tsia, tsã) din casã; s-ts-u dzãcã (ts = a tsia) dupã ureaclji; urecljili ts-vor (ts = tsã, a tsia; icã, scriat urecljili-ts vor, ts easti pr pos = a tali) trãdzeari; va-ts dau (ts = a tsia) cali; ni di-arãu nu pot si-ts (ts = a tsia) spun; shedzã-ts iu hii; va-ts (ts = a tsia) curmãm njeljlji; cãlãuz cu chipur tsã (tsã = a tsia) earai; tsã u tsãni (tsã = a tsia) s-ti duts?; dã-ts-tsã tora zborlu (ts = a tãu; tsã = a tsia); ea, lja-ts-tsã (ts = a tãu; tsã = a tsia) zborlu, nu him fur; na-ts-tsã (ts = a tsia; tsã = a ta) borgea, fã-ts-tsã (ts = a tsia; tsã = a ta) crutsea; yinu-ts-tsã pri minti; nu mi ntreabã, ma singur-tsã duchea-ti; ureclili ts-vor (ts = tsã, a tsia; icã, scriat urecljili-ts vor, ts easti pr pos = a tali) trãdzeari; shedzã-ts iu hii; fã-ts-tsã casa (s-tsã fats a tsia casa-a ta)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã