DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arugã2

arugã2 (a-rú-gã) sf arudz (a-rúdzĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui tsi lu-apuitui; atsea tsi-lj si plãteashti trã lucrul tsi-lj fatsi unãoarã un lucrãtor (paradzlji, plata), di la-atsel tsi-l puiteashti; rugã, lufe, misto, pagã, platã;
(expr:
1: lj-talj unã arugã = dzãc (astãsescu) tsi arugã va-lj dau trã lucrul tsi va-nj facã;
2: lj-artisescu aruga = lj-mãrescu plata, mistolu)
{ro: leafă, salariu, plată}
{fr: salaire; appointement fixe; paie, gages}
{en: salary; payment}
ex: lja bunã arugã aclo iu lucreadzã; aruga-a mea easti njicã; s-ligã domnu-nj s-nj-artiseascã aruga
(expr: sã-nj mãreascã plata); va sã-lj si talji
(expr: sã-lj si astãseascã, ndreagã) unã arugã

§ rugã2 (rú-gã) sf rudz (rúdzĭ) – (unã cu arugã2)
ex: huzmichear cu rugã (misto, lufe); sã-nj dai ruga (plata, paga)

§ arughedz (a-ru-ghĭédzŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – lj-tãxescu paradz (unã arugã) a unui ma s-lucreadzã trã mini; lj-dau lucru (ca huzmichear, picurar, etc.); intru huzmichear (ma multu picurar) cu arugã la un domnu; l-puitescu pri cariva sã-nj facã un lucru; arog, nrug, ãnrug, pãitescu, puitescu
{ro: angaja, tocmi}
{fr: engager (un travailleur); entrer en service; se placer comme domestique}
{en: hire (a servant); be hired for work}
ex: mi arugai (intrai cu-arugã) la un celnic sh-mi feci picurar; lu-arugã s-pascã caljlji; tatã-su lu-avea arugatã picurar; aclo s-arugã tinirlu Cota cu 300 di grosh tu mes; dusi di s-arugã aljurea; mutri s-lu-arugheadzã iuva

§ arog (a-rógŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – (unã cu arughedz)

§ arugat (a-ru-gátŭ) adg arugatã (a-ru-gá-tã), arugats (a-ru-gátsĭ), arugati/arugate (a-ru-gá-ti) – tsi-lj s-ari tãxitã paradz tra s-lucreadzã trã cariva; tsi easti pãitit tra s-facã un lucru; tsi ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; nrugat, ãnrugat, pãitit, puitit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rob

rob (róbŭ) sm, sf, adg roabã (rŭá-bã), roghi (róghĭ), roabi/roabe (rŭá-bi) – om tsi nu-ari nitsiun ndreptu dupã nom, tsi nu poati s-fugã di la domnu-su tsi lu-ari acumpratã, cari lipseashti s-facã tuti vrerli a domnu-sui, s-lucreadzã fãrã misto, mash tra s-lu tsãnã n casã shi sã-lj da s-mãcã; un tsi easti acãtsat sh-tsãnut ligat tu-un polim; un tsi easti ligat shi ncljis tu-ahapsi; un tsi easti ligat di furi sh-trã cari s-caftã pãradz trã discumpãrari di la fumealja-a lui; rop, sclav, ncljis, ancljis
{ro: rob, sclav, captiv, prisonier, ostatec, închis (în închisoare)}
{fr: esclave, captif, otage, emprisonné}
{en: slave, captive, prisoner, hostage}
ex: rob shi sclav; sh-avea alãsatã barba ca un rob (sclav); roabã (ca unã sclavã) fui tu casa-a lor

§ rop (rópŭ) sm, sf, adg roapã (rŭá-pã), rochi (róchĭ), roapi/roape (rŭá-pi) – (unã cu rob)

§ rubuescu (ru-bu-ĭés-cu) (mi) vb IV rubuii (ru-bu-íĭ), rubueam (ru-bu-ĭámŭ), rubuitã (ru-bu-í-tã), rubuiri/rubuire (ru-bu-í-ri) – tsãn cariva tu sclãvilji; l-tsãn rob tu-un udã (ncljis tu-ahapsi, etc.); rubescu, arubuescu, sclãvuescu, sclãvusescu
{ro: robi, lua prisonier}
{fr: rendre en esclavage; prendre des prisoniers; mener en captivité; subjuguer}
{en: take (have) a slave (a hostage, a prisoner, in captivity, etc.)}
ex: lji rubui (sclãvui) tuts

§ rubuit (ru-bu-ítŭ) adg rubuitã (ru-bu-í-tã), rubuits (ru-bu-ítsĭ), rubuiti/rubuite (ru-bu-í-ti) – tsi easti loat sclav; rubit, arubuit, sclãvuit, sclãvusit
{ro: robit, luat prisonier}
{fr: réduit en esclavage; pris comme prisonier; mené en captivité; subjugué}
{en: taken as a slave (a hostage, a prisoner, in captivity, etc.)}

§ rubuiri/rubuire (ru-bu-í-ri) sf rubuiri (ru-bu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja (easti loat) rob; rubiri, arubuiri, sclãvuiri, sclãvusiri
{ro: acţiunea de a robi, de a lua prisonier; robire}
{fr: action de rendre en esclavage; de prendre des prisoniers; de mener en captivité; de subjuguer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn