|
|
udzârari
RO:uger, creştere în uger … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:48428>2014-05-14 22:31:16.184326 »
zãrãrisescu
zãrãrisescu (zã-rã-ri-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu zãrari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zãrarizãrãrisiri/zãrãrisire
zãrãrisiri/zãrãrisire (zã-rã-ri-sí-ri) sf – vedz tu zãrari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zãrarizãrãrisit
zãrãrisit (zã-rã-ri-sítŭ) adg – vedz tu zãrari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: zãrarizãrari/zãrare
zãrari/zãrare (zã-rá-ri) sf zãrãri (zã-rắrĭ) – cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi, di la unã alish-virishi tsi fatsi, di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi lãndzidzashti, etc.; znjii, cheardiri, aspãrgãciuni, hãtai, vlapsim, vlãpsiturã, etc.
{ro: pagubă, pierdere}
{fr: dommage, perte, dégât}
{en: damage, loss}
ex: avum zãrari (cheardiri) estan, nu amintatic; featsi zãrari (znjii) mari; intrã gurlitsa tu portsã shi psusirã multsã di avem multã zãrari; giurarea pi nidriptatica, cama troarã, cama deapoea va s-aducã zãrari (znjii)
§ zãrãrisescu (zã-rã-ri-sés-cu) (mi) vb IV zãrãrisii (zã-rã-ri-síĭ), zãrãriseam (zã-rã-ri-seámŭ), zãrãrisitã (zã-rã-ri-sí-tã), zãrãrisi-ri/zãrãrisire (zã-rã-ri-sí-ri) – fac zãrari; cher la unã alish-virishi; nji s-aspardzi un lucru; znjiisescu, znjisescu, zimnjusescu, vlãpsescu
{ro: păgubi, pierde}
{fr: causer une perte, un dommage}
{en: cause (do) damage to}
ex: mi zãrãrisi cu (mi featsi s-cher) doauã njilj di liri; sh-estan va s-zãrãrisim (va s-avem znjii)
§ zãrãrisit (zã-rã-ri-sítŭ) adg zãrãrisitã (zã-rã-ri-sí-tã), zãrãrisits (zã-rã-ri-sítsĭ), zãrãrisiti/zãrãrisite (zã-rã-ri-sí-ti) – tsi ari pãtsãtã unã zãrari; tsi ari chirutã; znjiisit, znjisit, zimnjusit, vlãpsit
{ro: păgubit, care a pierdut}
{fr: à qui on a causé une perte, un dommage}
{en: who has suffered a damage}
§ zãrãrisiri/zãrãrisire (zã-rã-ri-sí-ri) sf zãrãrisiri (zã-rã-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si zãrãriseashti tsiva; znjiisiri, znjisiri, zimnjusiri, vlãpsiri
{ro: acţiunea de a păgubi, de a pierde; păgubire, pierdere}
{fr: action de causer une perte, un dommage}
{en: action of causing (of doing) damage to}
caimei/caimee
caimei/caimee (caĭ-mé-i) sf caimei (caĭ-méĭ) – parã (nturtsescu) di carti; carti tsi ahãrzeashti paradz
{ro: monedă-hârtie}
{fr: papier-monnaie}
{en: paper currency}
ex: caimeili zãrãrisirã multã dunjai
cheari1/cheare
cheari1/cheare (chĭá-ri) sf pl(?) – atsea (pãradz, lucri, tinjii, etc.) tsi nchirdãseashti cariva; ncherdu, amintatic
{ro: profit}
{fr: gain, profit}
{en: profit, gain}
ex: ts-am faptã izmeti ca rob, cu tutã chearea a mea (cu tut amintaticlu a meu); ea s-videm, avem cheari (amintatic) i zãrari?
cher
cher (chĭérŭ) (mi) vb IV shi II chirii (chi-ríĭ) shi chirui (chi-rúĭ), chiream (chi-reámŭ), chiritã (chi-rí-tã) shi chirutã (chi-rú-tã), chiriri/chirire (chi-rí-ri) shi chireari/chireare (chi-reá-ri) – cherdu, scherdu;
1: (om, prici, pravdã) mor, ncljid ocljilj, mi duc, cãipu-sescu, mi fac afan, lu vatãm, lu mor, etc.; (earbã, lãludz, grãni) mãrãnghisescu, vãshtidzãscu, usuc, mor, etc.;
2: nu shtiu cãtrã iu lu-alãsai (l-bãgai, armasi) un lucru sh-cãtrã iu s-caftu tra s-lu aflu nãpoi; nji s-ari loatã un lucru (cu shtirea i fãrã shtirea-a mea) sh-va s-armãn trãninti fãrã el;
3: nu mata shtiu cãtrã iu mi aflu sh-cãtrã iu lipseashti s-mi duc tra s-mi tornu pri-unã cali tsi u cunoscu; mi dispãrtsãi di pareea cu cari earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc nãpoi cu ea; (mi) dzãgãdescu, (mi) zãgã-descu;
(expr:
1: chirutã-prãmãtii = tivichel, hazo, glar;
2: cãtã iu cheari soarili = tu-ascãpitatã;
3: u cher pusula = nu shtiu cãtã iu nj-easti mintea, caplu;
4: cher di minti, nj-cher mintea = glãrescu di minti, cicãrdãsescu, cihtisescu, etc.;
5: mor sh-cher dupã cariva = l-voi multu, lu-am tu multã vreari;
6: lj-cher torlu = nu shtiu cãtã iu s-dusi;
7: li cher di fricã = mi-aspar multu, nj-cher mintea di lãhtarã;
8: ninga cu-atseali tsãyi ti cheri? = cu-atseali lucri tsã cheri chirolu, ti njiri, tsã treatsi oara?;
9: l-cher dit vidzutã (ditru videari); l-cher dit oclji = s-fatsi afan; nu-l mata ved;
10: mi cher tu somnu = dormu-ahãndos, nj-trag un somnu greu;
11: cher oarã = amãn;
12: chirutã easti; chiruti-s tuti; chirutã u-avem = geaba, ncot)
{ro: pieri; pierde; rătăci; dispare}
{fr: périr; perdre; s’égarer; disparaître}
{en: perish; lose; lose one’s way; disappear}
ex: chiru (s-featsi afanã) sh-pãlatea shi tuti bunili alanti; chiru (fudzi, s-featsi afan) di ningã mini; iu s-murearim, iu s-chirearim (s-nã fãtsearim afanj); armãnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, nu moari, nu cãipuseashti); va s-plãndzem ditru hicat laili turmi tsi chirum (nã si dusirã, nã murirã); chiru bana ditru nãsã (muri); ashi chirurã (murirã) doilji frats shi mã-sa, laea, lj-plãndzea inima; nj-chirui (nj-muri) un frati; va-lj chearã (va-l vatãmã, va-lj moarã) turtsilj sh-arbineshlji; az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea (murea) oili di videai cu ocljilj cum fug; tu pãduri chirurã calea (s-dzãgãdirã, nu shtiu cãtã iu s-aflã sh-cum s-facã tra si s-ducã diznou pri calea cunuscutã); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; ea-lj dzãsi cã s-chiru tu loclu aestu; mi chirui tu pãduri; astãlje un aush orbu, tsi avea chirutã calea; shi-sh chiru mulili (nu shtii iu-lj si dusirã, i cari ãlj li lo); nu chiru chiro, ma lo nã eapã; trã nãscãntsã anj, li bãgã tuti cãti chiru la loc; ãsh chirurã dzua ashi pãnã seara tu ntunicatã; u bãgã s-aspunã cum ãlj chiru dintr-oclji; li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; chirui multu la-agioc; ma multu chirea dicãt aminta; totna chirui di-agiumshu tiflu-pendar; s-chiru dip
crimã1
crimã1 (crí-mã) sf crimi/crime (crí-mi) –
1: cãlcarea-a unui nom crishtinescu; amãrtii, mãrtii, picat;
2: cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi, di la unã alish-virishi tsi fatsi (tsi lu-ari), di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi lãndzidzashti, etc.; zãrari, cheardiri, aspãr-gãciuni, hãtai, vlapsim, vlãpsiturã, dãmã, etc.
{ro: păcat; pagubă}
{fr: péché; dommage, dégât}
{en: sin; damage}
ex: crimã (mari amãrtii) cu nãs cã nu s-ari nsuratã; easti crimã (amãrtii, znjii) s-dai foc a pãdurlor; crimã (amãrtii, znjii) s-ai, o, lai giuneale!; crimã (amãrtii) pi giuneatsa-a ta; crimã di mushuteatsa sh-tinireatsa tsi va s-chearã; fudz cã-i crimã di ahtari tinireatsã
dãmã
dãmã (dắ-mã) sf dãmi/dãme (dắ-mi) – cheardirea tsi u-ari cariva di la un lucru tsi-l fatsi (tsi lu-ari), di la unã alish-virishi tsi fatsi, di la unã mufluzlãchi (falimentu), etc.; aspãrgãciunea tsi s-fatsi la unã casã, la tutiputa tsi lãndzidzashti, etc.; znjii, zãrari, cheardiri, aspãrgãciuni, hãtai, vlapsim, vlãpsiturã, etc.
{ro: pagubă}
{fr: dommage, dégât}
{en: damage}
earnã
earnã (iár-nã) sf erni (ĭér-ni) shi ernuri (ĭér-nurĭ) – treilji mesh tsi suntu nai ma arcuroshlji dit an, cu neauã shi ngljetsuri, tsi s-aflã namisa di toamnã shi primuvearã (dit 22-li di-Andreu pãnã tu 21-li di Martsu);
(expr:
1: earna (ca adv) = chirolu di earnã;
2: di earnã = (i) cãndu va s-yinã earna; earna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di earnã, tsi s-poartã earna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) earna; etc.;
3: di cu earnã = hiindalui ninga earnã, ninga niishitã (nibitisitã) earna;
4: pãnã (tu intrata) di earnã = pãnã tu nchisita (intrata) a earnãljei; pãnã tu ishita di toamnã;
5: aestã earnã = earna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-earna = earna-a anlui tsi tricu, earna di-aoa sh-un an;
7: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari;
8: ascãpãm di earnã, earnã bunã (dupã tsi treatsi, cãt di-arauã s-hibã, earna easti bunã... cã tricu [adutsem aminti cã armãnjlji au fricã di earnã, cãndu featã oili])
{ro: iarnă}
{fr: hiver}
{en: winter}
ex: earna-i bunã, ma trã domnji; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari; n-acãtsã earna n hoarã; earnã-vearã
(expr: dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him; n-acãtsã nã earnã mari (earnã greauã); tricu earna, tora intrãm tu primuvearã; tsi-ts curã narea?... di earnã... ti shtiu sh-di veara
§ earãnã (ĭá-rã-nã) sf erãni (ĭé-rãnĭ) – (unã cu earnã)
ex: shi earãnã (earnã) shi vearã
§ njadzã-earnã (njĭá-dzã-ĭár-nã) adv – mesea di earnã
{ro: miez de iarnă}
{fr: milieu de l’hiver}
{en: mid-winter}
§ irnedz (ir-nédzŭ) vb I irnai (ir-náĭ), irnam (ir-námŭ), irnatã (ir-ná-tã), irnari/irnare (ir-ná-ri) – ãnj trec earna (tu-un loc); dipun cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; arnedz, ernedz, airnedz
{ro: ierna, hiberna}
{fr: hiverner; passer l’hiver, hiberner}
{en: winter, hibernate}
ex: atsel an irnai (nj-tricui earna) tu Mãgirii; niscãntsã irnarã (sh-tricurã earna) la noi, niscãntsã aljurea
giur
giur (gĭúrŭ) (mi) vb I giurai (gĭu-ráĭ), giuram (gĭu-rámŭ), giuratã (gĭu-rá-tã), giurari/giurare (gĭu-rá-ri) – dzãc dinintea-al Dumnidzã (cu zborlu “giur”) cã atsea tsi spun easti dealihea, cã atsea tsi-lj tãxescu va s-u fac, etc.; fac giurat; dau giurat, ljau giurat, agiur, sprigiur, spigiur, prigiur, urchisescu
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter ser-ment}
{en: swear (on the Bible), take an oath}
ex: si zburashti cã giurash (cã ai datã giurat); giurai cã va yin; nu ti giurã ashi cã mini ti pistipsescu; pi tsi vrei s-giur?; cari giurã, angiurã!; furlu, sh-furã sh-giurã
§ giurat1 (gĭu-rátŭ) adg giuratã (gĭu-rá-tã), giurats (gĭu-rátsĭ), giurati/giurate (gĭu-rá-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiu-rat, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, urchisit
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: who has taken an oath}
§ giurari/giurare (gĭu-rá-ri) sf giurãri (gĭu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, sprigiurari, spigiurari, prigiurari, urchisiri
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of taking an oath}
ex: giurarea pi nidriptatica, cama troarã, cama deapoea va s-aducã zãrari
§ giurat2 (gĭu-rátŭ) sn giuraturi (gĭu-rá-turĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã va s-facã tsiva icã giurã cã nu dzãtsi minciunj; giuratic, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, giurãmintu, orcu;
(expr:
1: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
2: mi leg cu giurat = am datã zbor cu giurat cã va s-fac tsiva, cã nu va spun tsiva, etc.;
3: nj-leg limba cu giurat = giur cã un lucru tsi-l shtiu va-l tsãn ncljis tu cheptu sh-cã nu va-l spun a vãrnui;
4: trã giurat! = dip, ca trã ciudii!)
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}
ex: tsi nod cu mãna s-noadã shi cu mãnjli nu s-diznoadã? (angucitoari: giuratlu); nodlu tsi cu gura s-noadã cu mãna nu s-diznoadã (angucitoari: giuratlu); limba nj-eara ligatã cu giurat; nu hiu ligat cu giurat (pot si zburãscu); giuratlu i giurat; calea tutã nu scoasirã cipit, trã giurat (dip, ca trã ciudii), din gurã; giuratlu eara pãnã dzua atsea; giuratlu a ljepurlui; el giuratlu nu-agãrshi; lji si dizligã limba di giurat (putea tora si zburascã, si spunã tsi s-avea faptã)
gurlitsã
gurlitsã (gur-lí-tsã) sf fãrã pl – lãngoari di porcu tsi s-aspuni cu umflarea-a gushiljei; lãngoari a gãrgãlanlui la njits
{ro: grumăzare}
{fr: enflure du cou (chez les porcs); croup}
{en: swelling of the pig neck; croup}
ex: intrã gurlitsa tu portsã shi psusirã multsã di avem multã zãrari
hãtai/hãtae
hãtai/hãtae (hã-tá-i) sf hãtãi (hã-tắĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la atsea tsi easti lugursitã ca ndreptu i di cum lipseashti s-hibã zborlu (fapta, scriarea, etc.); cheardirea shi aspãrgãciunea tsi u-ari cariva di la un lucru; ugoadã (tihisiri) tsi-adutsi mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; alatus, alath, latus, ftexim, stepsu, sfalmã, eanglãshi; cheardiri, znjii, zãrari, arãeatsã, lãeatsã, taxirati, chideri
{ro: greşeală, eroare, pagubă, nenorocire}
{fr: faute, erreur; détriment, malheur}
{en: fault, error, loss, misfortune}
ex: tu videari, cu sivdai, tu mãcari, cu hãtai (znjii); s-featsi hãtai (alatus, znjii); s-featsi nã hãtai (znjii, arãeatsã) mari tu mãhãlãlu alantu; hãtai (taxirati) tsi mi-agudi
§ hãtalj (hã-táljĭŭ) adg hãtalji (hã-tá-lji), hãtalj (hã-táljĭ), hãtalji/hãtalje (hã-tá-lji) – tsi-alasã urmi uruti trã tsiva i cariva shi poati s-aducã sh-moartea; di cari nu pots s-ti-afireshti; tsi easti cu-unã mirã lai cã tut tsi fatsi nu lj-easi ghini
{ro: fatal}
{fr: fatal}
{en: fatal}
ex: om hãtalj (cu mirã lai) easti, iu s-dutsi va s-tihiseascã tsiva
min
min (mínŭ) (mi) vb I minai (mi-náĭ), minam (mi-námŭ), minatã (mi-ná-tã), minari/minare (mi-ná-ri) – mut dit un loc tu altu; njishcu, duc, fug, portu, flitur, clatin, urnjescu, etc.
{ro: mişca}
{fr: bouger, mouvoir, mettre en mouvement}
{en: move}
ex: loclu tut lu-alagã shi dit loc nu s-minã (angucitoari: mintea); anarga s-minã (imnã) caljlji; minã-ti (fudz, du-ti) di-aoa; minãm (fliturãm) peatitsli tu vimtu; nu mi min (nu fug) di-aoa; frãndzili s-minã (fliturã) di vimtu; loclu s-minã (cutrimburã) asarnoaptea; lji si minã mãseili tuti; nu fu di cãbili s-lu min (s-lu mut, s-lu fac s-fugã, s-lu urnjescu dit loc); tsiva nu-l minã (tulburã) omlu aestu; furtuna sh-vimtul mina (clãtina) ponjlji
§ minat (mi-nátŭ) adg minatã (mi-ná-tã), minats (mi-nátsĭ), minati/minate (mi-ná-ti) – tsi s-ari mutatã dit un loc tu altu; njishcat, dus, fudzit, purtat, fliturat, clãtinat, urnjit, etc.
{ro: mişcat}
{fr: bougé, mu, mis en mouvement}
{en: moved}
§ minari/minare (mi-ná-ri) sf minãri (mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-minã; njishcari, dutseari, fudziri, purtari, fliturari, clãtinari, urnjiri, etc.
{ro: acţiunea de a mişca; mişcare}
{fr: action de bouger, de mouvoir, de mettre en mouve-ment; mouvement}
{en: action of moving}
ex: minarea i bunã
§ niminat (ni-mi-nátŭ) adg niminatã (ni-mi-ná-tã), niminats (ni-mi-nátsĭ), niminati/niminate (ni-mi-ná-ti) – tsi nu easti minat; tsi nu s-minã dit un loc tu altu; ninjishcat, nidus, nifudzit, nipurtat, nifliturat, niclãtinat, niurnjit, etc.
{ro: nemişcat; fix, imobil}
{fr: qui n’a pas bougé; fixé, immobil}
{en: unmoved, fixed, still, motionless}
ex: aviglja dzua sh-noaptea niminats di (shidea fãrã si s-minã) la poartã
§ niminari/niminare (ni-mi-ná-ri) sf niminãri (ni-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sta tu-un loc shi nu s-minã dip; ninjishcari, nidutseari, nifudziri, nipurtari, nifliturari, niclãtinari, niurnjiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu mişca; nemişcare}