DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

areu2

areu2 (a-réŭ) sn areuri (a-ré-urĭ) – numã datã la ma multi turlii di earbã, cu frãndzã njits, strimti, tsi sta verdzã tutã earna, a curi trup sh-frãndzã (cãndu suntu arupti) da unã soi di dzamã albã ca laptili (multi ori amarã ca fãrmaclu), cu lilici njits, di hromã albã icã veardi; reu
{ro: alior}
{fr: plusieurs plantes qui donne un sorte de sève blanche semblant au lait}
{en: several plants with sap resembling the milk}
ex: ameasticã yinlu cu areu, ca si s-adunã budzãli

§ reu2 (réŭ) sn reuri (ré-urĭ) – (unã cu areu2)
ex: vãpsescu galbin cu reu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bishinã

bishinã (bi-shí-nã) sf bisinj (bi-shínjĭ) – vimtu tsi easi dit matsã prit guva di cur sh-cari, di-aradã, anjurzeashti urut shi fatsi un vrondu ghini cunuscut;
(expr:
1: bishinã di vulpi sf bishinj di vulpi – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; popurdã;
2: (dzãc, trag, etc.) bishinj = (dzãc, trag, etc.) minciunj;
3: vindu bishinj = dzãc minciunj sh-caftu s-lu-arãd pri cariva;
4: bishinã cufã = bishinã tsi nu s-avdi;
5: bishinj di cuc = zboarã goali sh-fãrã simasii; chirturi, bãrcudii, curcufeli, papardeli, curcu-beti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, etc.;
6: aruc (trag, nj-ascapã, scot, etc.) unã bishinã = bes, bishinedz;
7: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
8: nj-fug bishinjli = nj-easti multã fricã, lãhtãrsescu;
8: nj-arãtseashti bishina = nj-cher curagilu)
{ro: băşină}
{fr: pet}
{en: fart}
ex: trapsi (deadi, arcã, lj-ascãpã) nã bishinã di dishtiptã tutã lumea; macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; ascultu mini bishinj
(expr: minciunj) di-atseali?

§ bishinos (bi-shi-nósŭ) adg bishinoasã (bi-shi-nŭá-sã), bishinosh (bi-shi-nóshĭ), bishinoasi/bishinoase (bi-shi-nŭá-si) – un tsi tradzi bishinj;
(expr: bishinos = (i) (om) tsi lj-easti fricã; tsi easti fricos, cãcãtos, cufuryios, etc.; (ii) (om) tsi dzãtsi minciunj, minciunos; (iii) (om) tsi zburashti chirãturi, tsi talji papardeli, tsi mãcã bizbilji, etc.)
{ro: băşinos}
{fr: péteur}
{en: who farts}
ex: nu-am vidzutã ficior ma bishinos (tsi tradzi ma multi bishinj; icã expr: tsi-lj fug ma multi bishinjli, tsi easti ma fricos) di-aestu; ved cã nu ts-u tsãni, bishinoase!
(expr: fricoase!, cãcãtoase!); s-nu njerdzi pri mintea-a bishinoslui aestu
(expr: a minciunoslui aestu, a-aishtui om tsi zburashti glãrinj)

§ bes (bésŭ) (mi) vb IV bishii (bi-shíĭ), bisham (bi-shĭámŭ), bishitã (bi-shí-tã), bishiri/bishire (bi-shí-ri) – alas vimtu s-easã (scot vimtu) dit matsã prit guva di cur; trag unã bishinã; bishinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = zbor tsi s-dzãtsi trã un om cã stipseashti, cãndu averlu easti cã un altu om lu-ari stepsul;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bueauã

bueauã (bu-ĭá-ŭã) sf buei (bu-ĭéĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru (tsi poati si s-veadã dupã soea di lunjinã tsi cadi pi el); luguria cu cari s-vãpseashti un lucru tra s-lji s-alãxeascã hroma; luguria tsi-sh bagã muljerli pri fatsã i unglji tra s-aspunã ma mushati; hromã, vãfii, rengã, renghi; arushatsã, fcheasidi, mãzeauã, mãzii, ucnã;
(expr:
1: ca bueauã = taxirati, bileauã;
2: bueaua-a loclui = galbin;
3: bueauã di = mãratlu di; boi;
4: dau cu bueauã = buisescu, vãpsescu;
5: molj tu noauãdzatsinoauã di buei = bag dinãpoi, aurlu, arushinedz)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, fard, teinture}
{en: color, face make-up, paint}
ex: es lilici cu buei; nu-i bunã bueaua cu cari buisim oauãli; cãlugreauã ca bueauã
(expr: mplinã di bileadz, di taxirãts); sh-deadi cu bueauã
(expr: s-vãpsi, sh-deadi cu fcheasidi, cu mãzeauã); ded bueauã a casãljei
(expr: vãpsii casa); tu noauãdzãtsinoauã di buei u mulje
(expr: u bãgã dinãpoi, u rizilipsi, u-arushinã); u, bueauã di ficior
(expr: u, mãratlu di ficior), muri; u, bueaua s-vã batã
(expr: s-cadã taxirãtsli, ghiderli pri voi)

§ boi2/boe (bó-i) sf boi (bóĭ) shi boiuri (bó-ĭurĭ) – (unã cu bueauã)
ex: pãdurea, cu boili (bueili) tuti s-chindiseashti; sh-adrã fatsa cu boi
(expr: sh-deadi cu fcheadisi); boiurli (bueili) cu cari da mururli; nj-adusi tata dit Vlãhii unã cutii cu boi (buei); boea-a loclui
(expr: galbin) s-featsi

§ buisescu (bu-i-sés-cu) (mi) vb IV buisii (bu-i-síĭ), buiseam (bu-i-seámŭ), buisitã (bu-i-sí-tã), buisiri/buisire (bu-i-sí-ri) – (cu-unã fãrci di buisiri icã cu asprucuchiri) acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di bueauã (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); dau cu bueauã un lucru (stizmã, pãndzã, etc.); vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: mi buisescu = jilescu;
2: l-buisescu = (i) lu rizilipsescu; (ii) l-curbisescu, l-stuhinedz, l-distihipsescu, etc.; (iii) lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ou1

ou1 (óŭ) sn oauã (ŭá-ŭã) – atsea tsi fatsi gãljina, gurguljitos (aru-cutos, stronghil) shi mari cãt un mer njic, cu coaji albã, bun trã mãcari sh-dit cari, dupã tsi easti clucit di gãljinã, easi un pulj; ghelã dit cur;
(expr:
1: oauã oclji; oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi), di-aradã, cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga);
2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflatã a oului;
3: canda tini featsish oulu-atsel aroshlu? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi s-alavdã cã ari faptã un lucru greu trã fãtseari shi sã shtii ghini cã el nu-ari putearea s-lu facã;
4: dit oauã hearti, pot ca s-easã vãrãoarã pulj? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu si shtii cã un lucru nu-ari cum si s-facã, easti adinaton;
5: shed (stau) pri oauã = stau tu loclu-a meu; nj-mutrescu lucurlu (a meu); nu mi-ameastic tu lucri xeani;
6: calcu ca pi oauã = imnu cu multã cãshtigã, cu multu-angãtan, peagalea, cu multã fricã, ca furlu, ca unã vulpi;
7: furã oauãli di sum cloci = (i) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti mastur bun, tsi lj-acatsã multu mãna; (ii) easti-ahãntu bun fur, cã nitsi clocea nu lu-aducheashti cãndu-lj furã oauãli di sum ea;
8: ca scos dit ou = chischin, curat, ndreptu;
9: easti di doauã oauã = easti tivichel, glar;
10: nu-nj si vãpsi oulu = nu u scosh ãn cap, nu u scosh naparti cu-atseali tsi cãftam s-adar;
11: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
12: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
13: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, cari nu fatsi tsiva, tsi nu s-minã;
14: l-tsãn ti oauã-aroshi = l-tsãn tri mostrã, mash ashi “tra s-lu-am, s-lu-aspun, si s-veadã, etc.”, cã nu-am ananghi di el;
15: nj-yini oulu la gurã = nj-si disfatsi orixea;
16: di ou lu-adarã bou = s-alavdã cu lucrili njits, di njicã simasii, tsi li fatsi mãri; s-mãreashti multu cu lucri tsi nu-ahãrzescu multu;
17: cama ghini az un ou dicãt mãni un bou = easti ma ghini s-hii ifhãrãstisit cu tsi ai tu mãnã, dicãt s-ti nyisedz cã va s-ai ma nclo un lucru mari trã cari nu eshti sigur;
18: azã furi un ou, mãni va furi bou = macã nchiseshti s-furi lucri njits fãrã simasii, va s-agiundzi ma nãpoi s-hii fur mari;
19: oulu-a vitsinlui, totna ma mari easti = totna lucrul a altui tsã si pari ma bun di-atsel a tãu;
20: cu un ou nu s-saturã omlu = omlu nu s-saturã cu putsãn, va s-aibã cãt ma multu;
21: dã oulu s-ljai gãljina = lipseashti s-fats njits curbãnj tra s-pots s-amintsã lucri mãri;
22: oulu nu s-lja cu curlu = nu s-aflã etim, nu s-amintã singur parãlu)
{ro: ou}
{fr: oeuf}
{en: egg}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãfii/vãfie

vãfii/vãfie (vã-fí-i) sf vãfii (vã-fíĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru; luguria cu cari s-buiseashti un lucru tra s-lj-alãxeascã hroma; hromã, bueauã, rengã, renghi;
(expr: ãlj bag vãfia = lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, teinture, teinte}
{en: color, paint}
ex: bagã-lj vãfia
(expr: apãrãtsea-u sh-fudz)

§ vãpsescu (vãp-sés-cu) (mi) vb IV vãpsii (vãp-síĭ), vãpseam (vãp-seámŭ), vãpsitã (vãp-sí-tã), vãpsiri/vãpsire (vãp-sí-ri) – acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di vãfii (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); buisescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: l-vãpsescu = (i) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; lji nvirinedz bana cu-atseali tsi-l fac s-patã; l-curbisescu, l-stuhinedz, etc.); (ii) nj-arãd di el, l-rizilipsescu; (iii) alasã-l s-fugã, s-lu lja neclu!;
2: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = ma s-nu-ai tuti-atseali tsi tsã lipsescu, nu va pots s-lu fats un lucru)
{ro: colora, vopsi, picta}
{fr: colorer, colorier; teindre, peindre}
{en: color, dye, paint}
ex: nveasta vãpsi (buisi) lãna; vãpsim (buisim) vilendzã; vãpseashti ghini bueagilu iu ded shiaclu; stizmili suntu vãpsiti lãi, c-acshi vru muma ma ghini; vãpsea-l!
(expr: alasã-l s-fugã, s-lu lja neclu!)

§ vãpsit (vãp-sítŭ) adg vãpsitã (vãp-sí-tã), vãpsits (vãp-sítsĭ), vãpsi-ti/vãpsite (vãp-sí-ti) – tsi easti acupirit cu-un petur di bueauã; dat cu bueauã; buisit, azvistusit, chindrisit, chindisit, zugrãfsit, zugrãpsit, cundiljat
{ro: colorat, vopsit, pictat}
{fr: coloré, colorié; teint, peint}
{en: colored, dyed, painted}
ex: lãpudzli suntu vãpsiti (buisiti); vãpsita
(expr: mãrata) mumã!; chirdu vãpsitlu-lj
(expr: curbisitlu-lj di) tatã; ascultã vãpsitlu
(expr: nvirinatlu) grai a meu; un vãpsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vaxu

vaxu (vác-su) sn vaxuri (vá-xurĭ) – bueauã cu cari s-dãdea pã-putsãli aoa sh-un chiro tra s-dãnãseascã ma multu shi s-aspunã cama mushat; boi di pãputsã
{ro: vacs}
{fr: cirage (pour les chaussures)}
{en: shoe polish}
ex: acumpãrã dauã cutii cu vaxu

§ nvãxescu (nvãc-sés-cu) vb IV nvãxii (nvãc-síĭ), nvãxeam (nvãc-seámŭ), nvãxitã (nvãc-sí-tã), nvãxiri/nvãxire (nvãc-sí-ri) – dau cu boi pãputsãli; buisescu, vãpsescu
{ro: vopsi (ghetele)}
{fr: teindre (souliers)}
{en: dye (shoes)}
ex: nji nvãxeashti (nj-buiseashti) pãputsãli cã easti cama njiclu

§ nvãxit (nvãc-sítŭ) adg nvãxitã (nvãc-sí-tã), nvãxits (nvãc-sítsĭ), nvãxiti/nvãxite (nvãc-sí-ti) – tsi easti dat cu boi (di pãputsã); buisit, vãpsit
{ro: vopsit (pantoful)}
{fr: teint (soulier)}
{en: dyed (shoe)}

§ nvãxiri/nvãxire (nvãc-sí-ri) sf nvãxiri (nvãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da cu boi pãputsãli; buisiri, vãpsiri
{ro: acţiunea de a vopsi (ghetele)}
{fr: action de teindre (souliers)}
{en: action of dyeing (shoes)}

§ vãxuescu (vãc-su-ĭés-cu) vb IV vãxuii (vãc-su-íĭ), vãxueam (vãc-su-ĭámŭ), vãxuitã (vãc-su-í-tã), vãxuiri/vãxuire (vãc-su-í-ri) – (unã cu nvãxescu)
ex: suntu chelj cari nu s-vãxuescu

§ vãxuit (vãc-su-ítŭ) adg vãxuitã (vãc-su-í-tã), vãxuits (vãc-su-ítsĭ), vãxuiti/vãxuite (vãc-su-í-ti) – (unã cu nvãxit)

§ vãxui-ri/vãxuire (vãc-su-í-ri) sf vãxuiri (vãc-su-írĭ) – (unã cu nvãxiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

zugraf

zugraf (zu-gráfŭ) sm zugrahi (zu-gráhĭ) shi zugrafanj (zu-grá-fanjĭ) – omlu tsi azvistuseashti stizmili di casã; omlu tsi acoapirã un lucru cu-un petur di bueauã; omlu tsi ncundiljadzã lucri (casi, oaminj, ponj, prãvdzã, etc.) pi unã fatsã (stizmã, lemnu, pãndzã, etc.)
{ro: zugrav, vopsitor, pictor}
{fr: peintre}
{en: painter}
ex: zugraflu vinji cu doi ficiori shi s-acãtsã di lucru

§ zugrã-fii/zugrãfie (zu-grã-fí-i) sf zugrãfii (zu-grã-fíĭ) – tehnea-a zugraflui; lucrul tsi-l fatsi zugraflu; atsea tsi easi dit mãna-a zugraflui
{ro: zugrăveală}
{fr: peinture}
{en: painting}
ex: zugrãfia easti nã mãsturilji mushatã

§ zugrãfsescu (zu-grãf-sés-cu) vb IV zugrãfsii (zu-grãf-síĭ), zugrãfseam (zu-grãf-seámŭ), zugrãfsitã (zu-grãf-sí-tã), zugrãfsiri/zugrãfsire (zu-grãf-sí-ri) – azvistusescu unã stizmã di casã; acoapir un lucru cu-un petur di bueauã; ncun-diljedz lucri (casi, oaminj, ponj, prãvdzã, etc.) pi unã fatsã (stizmã, lemnu, pãndzã, etc.); zugrãpsescu, buisescu, vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj); (fig: zugrãfsescu = caftu s-aspun cu gura shi zborlu cum easti un lucru)
{ro: zugrăvi, vopsi, picta}
{fr: peinturer}
{en: paint}

§ zugrãfsit (zu-grãf-sítŭ) adg zugrãfsitã (zu-grãf-sí-tã), zugrãfsits (zu-grãf-sítsĭ), zugrãfsiti/zugrãfsite (zu-grãf-sí-ti) – tsi easti dat cu bueauã; tsi easti ncundiljat; zugrãpsit, buisit, vãpsit, azvistusit, chindrisit, chindisit, cundiljat (fatsa, ocljilj)
{ro: zugrăvit, vopsit, pictat}
{fr: peinturé}
{en: painted}

§ zugrãfsiri/zugrãfsire (zu-grãf-sí-ri) sf zugrãfsiri (zu-grãf-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-zugrãfseashti tsiva; zugrãpsiri, buisiri, vãpsiri, azvistusiri, chindrisiri, chindisiri, cundiljari (fatsa, ocljilj)
{ro: acţiunea de a zugrăvi, de a vopsi, de a picta; zugrăvire, vopsire, pictare}
{fr: action de peinturer}
{en: action of painting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn