DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

damcã2

damcã2 (dám-cã) sf dãmtsi/dãmtse (dắm-tsi) – hãlati cari, cãlcatã pi unã acoalã, alasã un semnu tsi aspuni cã cartea nu easti calpã (nu easti minciunoasã); simnãtor, vulã, miuri, muhuri, surhidã, sfãrhidã, turã
{ro: sigiliu}
{fr: sceau, cachet}
{en: signet, seal}
ex: s-vã bag vula, damca dinãpoi; lj-bãgã damca (l-giudicã)

§ dãmcu-sescu2 (dãm-cu-sés-cu) vb IV dãmcusii (dãm-cu-síĭ), dãmcuseam (dãm-cu-seámŭ), dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusiri/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) – bag unã vulã (damcã) pri unã carti; vulusescu, sfãrhidedz, miuhiurlidisescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: dãmcusea-l (vulusea-l)

§ dãmcusit2 (dãm-cu-sítŭ) adg dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusits (dãm-cu-sítsĭ), dãmcusi-ti/dãmcusite (dãm-cu-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; vulusit, sfãrhi-dat, miuhiurlidisit
{ro: sigilat}
{fr: scellé, cacheté}
{en: sealed}

§ dãmcusiri2/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) sf dãmcusiri (dãm-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un dãmcuseashti tsiva; vulusiri, sfãrhidari, miuhiurlidisiri
{ro: acţiunea de a sigila; sigilare}
{fr: action de sceller, de cacheter}
{en: action of sealing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mãzbãtã

mãzbãtã (mãz-bã-tắ) sm mãzbãtadz (mãz-bã-tádzĭ) – carti scriatã (shi ipugrãfsitã tra s-hibã bunã fatsã di leadzi) tu cari s-aspun (i) muabetsli fapti, shi apofasili loati, la unã andamusi, (ii) tuti piristasli tu cari s-featsi un lucru, etc.
{ro: proces-verbal}
{fr: procès-verbal}
{en: report, record, minutes (meeting)}
ex: s-fãtsem un mãzbãtã vulusit; si scoatã un mãzbãtã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

miuri/miure

miuri/miure (mi-ú-ri) sf miuri (mi-úrĭ) – hãlati cari alasã un semnu (cãndu easti cãlcatã pi unã acoalã) shi aspuni cã cartea nu easti calpã icã minciunoasã; mihuri, muhuri, simnãtor, vulã, damcã, surhidã, sfãrhidã, turã
{ro: sigiliu, pecete}
{fr: marque, empreinte, sceau, cachet}
{en: signet, seal}

§ mihuri/mihure (mi-hú-ri) sf mihuri (mi-húrĭ) – (unã cu miuri)
ex: aushlji a noshtri cãndu vrea s-tinjiseascã pi atsel a cui ãlj pitritsea carti, lj-bãga mihurea dighios, earã cãndu lu-avea cama njic, nsus

§ muhuri/muhure (mu-hú-ri) sf muhuri (mu-húrĭ) – (unã cu miuri)

§ miurgi (mi-ur-gí) sm miurgeadz (mi-ur-gĭádzĭ) – atsel tsi bagã vula (miurea) pi unã acoalã
{ro: care aplică sigiliul}
{fr: celui qui appose le sceau, le cachet}
{en: the one who applies the seal}
ex: nicã nu li dush la miurgi

§ miuhiurlidisescu (mĭu-hĭur-li-di-sés-cu) vb IV miuhiurlidisii (mĭu-hĭur-li-di-síĭ), miuhiurlidiseam (mĭu-hĭur-li-di-seámŭ), miuhiurlidisitã (mĭu-hĭur-li-di-sí-tã), miuhiurlidisiri/miuhiurlidisire (mĭu-hĭur-li-di-sí-ri) – bag unã miuri pri unã carti; miurisescu, dãmcusescu, sfãrhidedz, vulusescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: lj-bagã vulã vãrtoasã, di u miuhiurlidiseashti

§ miuhiurli-disit (mĭu-hĭur-li-di-sítŭ) adg miuhiurlidisitã (mĭu-hĭur-li-di-sí-tã), miuhiurlidisits (mĭu-hĭur-li-di-sítsĭ), miuhiurlidisiti/miuhiurli-disite (mĭu-hĭur-li-di-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; miurisit, dãmcusit, sfãrhidat, vulusit
{ro: sigilat}
{fr: scellé, cacheté}
{en: sealed}

§ miuhiurlidisiri/miuhiurlidisire (mĭu-hĭur-li-di-sí-ri) sf miuhiurlidisiri (mĭu-hĭur-li-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vuluseashti tsiva; miurisiri, dãmcusiri, sfãrhidari, vulusiri
{ro: acţiunea de a sigila; sigilare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pliumbu

pliumbu (plĭúm-bu) sn pliumburi (plĭúm-burĭ) –
1: metal moali sh-greu tsi ari unã hromã sivã (sumolcã, grivã, etc.) ca cinusha dit cari s-fac multi lucri (ca, bunãoarã, sulini, chiunghi, curshumi, etc.);
2: unã balã njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) cari easti aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, curshum, curshumi, gugosh, mulivi, mulidi, fãndãc, fãndec, patronã;
(expr: trec pliumbul prit nel = hiu multu bun tra s-agudescu nishanea (ljau, agudescu semnul) cãndu amin cu tufechea)
{ro: plumb; glonţ de puşcă}
{fr: plomb; balle de fusil}
{en: lead; rifle bullet}
ex: coluv agru-porcu gurlinda s-dutsi n munti (angucitoari: pliumbul); pirunjli sh-lingurli suntu di pliumbu; vãtãmat di pliumbu (gugosh) di grã; s-poartã armi, pliumburi s-mutã

§ pljumbu (pljĭúm-bu) sn pljumburi (pljĭúm-burĭ) – (unã cu pliumbu)
ex: pljumburli-nj tritsea pi la ureclji; nu s-vãtãma lishor-lishor, cã pljumbul arucat pi nãs s-turna nãpoi; lj-trapsi cu tufechea shi pljumbul, tu loc ta s-u-agudeascã ea, s-turnã nãpoi; nu-acãtsa pljumbul, cã lãmnjili, vedz, nu-au chealea moali

§ plumbu (plúm-bu) sn plumburi (plúm-burĭ) – (unã cu pliumbu)
ex: tritsea plumbul prit nel
(expr: eara multu bun cãndu loa s-agudeascã semnul)

§ pljumbã (pljĭúm-bã) sf pljumbi/pljumbe (pljĭúm-bi) – (unã cu pliumbu)
ex: mi-agudirã cu pljumba (gugoshlu)

§ plumbã (plúm-bã) sf plumbi/plumbe (plúm-bi) – (unã cu pliumbu)

§ pliumbuescu (plĭum-bu-ĭés-cu) vb IV pliumbuii (plĭum-bu-íĭ), pliumbueam (plĭum-bu-ĭámŭ), pliumbuitã (plĭum-bu-í-tã), pliumbuiri/pliumbuire (plĭum-bu-í-ri) – bag pliumbu tu-un lucru (s-lu fac ma greu); acoapir un lucru cu-un petur di pliumbu; vulusescu un lucru cu pliumbu
{ro: plumbui}
{fr: plomber}
{en: lead}
ex: sh-pliumbuirã saltsãli tra s-hibã ma grei

§ pliumbuit (plĭum-bu-ítŭ) adg pliumbuitã (plĭum-bu-í-tã), pliumbuits (plĭum-bu-ítsĭ), pliumbuiti/pliumbuite (plĭum-bu-í-ti) – ts-li s-ari bãgatã pliumbu; tsi easti acupirit (vulusit) cu pliumbu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rusatnamei

rusatnamei (ru-sát-na-mé-i) sf rusatnamei (ru-sát-na-méĭ) – izinea tsi u lja omlu, cã poati s-facã un lucru (s-ducã iuva, s-acumpãrã tsiva, etc.), di-aradã di la chivernisi ca unã carti ngrãpsitã sh-vulusitã; izini, volji
{ro: autorizaţie}
{fr: autorisation}
{en: authorization}
ex: aveam scoasã rusatnamei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

semnu1

semnu1 (sém-nu) sn seamni/seamne (seám-ni) –
1: lucru tsi caftã s-aspunã tsiva (adrat di fisi icã di om, minari di mãnã, fãtseari cu ocljul, etc.); simadi, urmã, ulmã, arãzgãnã, tor, tragã, dãrã;
2: loclu tsi vrei s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva; lucrul tsi-avinj s-lu fats; nishani, scupo;
3: lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; provã, mãrturilji;
4: lucrul (nelu) tsi-l da un ficior a unei isusitã ca unã soi di arvunã cã va si nsoarã cu feata; arvunã, arãvoanã, arãvonã, doarã di la numtã;
5: lucru tsi s-aspuni cã nu easti faptu sum nomurli a fisiljei, ma faptu di unã puteari dit lumea alantã; nishani, ciudii, thamã, thavmã;
6: lucru (ca unã cupã turnatã cãtrã nghios cu-unã limbã nãuntru) tsi si spindzurã di gusha-a prãvdzãlor tra s-asunã cãndu s-minã; cloput, chipru, ciocan, tracã;
(expr: di om cu semnu, largu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlu si s-afireascã di om cu semnu, s-aibã cãshtigã, cã easti om arãu)
{ro: semn, urmă, marcă, ţintă, probă, mărturie, dar de nuntă, arvună, miracol, ciudă, talangă}
{fr: signe, trace, cible, marque, preuve, témoignage, cadeau de noces, arrhes, miracle, sonnaille, prodige, dépit}
{en: sign, trace, target, proof, testimony, wedding present, deposit, miracle, spite, cattle-bell}
ex: featsi un semnu (minari) cu caplu; bãgai tu loclu-atsel un semnu; ai un semnu (urmã alãsatã di fisi i om) pri nari; seamnili dati (urmili alãsati) di ljundarã; a stearpilor fã-lã cãti un semnu; la oili-a meali, semnul easti unã furcã (la ureaclji); trei, patru seamni di oi; cati celnic sh-ari semnul a lui (di oi, di calj); lj-fãtsea pãrintsãlj, semnu; ari semnu
(expr: ari treatsiri, shtii cum s-lu lja omlu tra s-lu facã s-adarã tsi va el); lo semnu (lo tsi lipsea tra s-aibã treatsiri la cariva); nitsi semnu (urmã) di pãlati nu s-videa; si nvitsã s-da tu semnu (s-agudeascã pri nishani, s-nishinipseascã); s-tragã tu semnu (aminã tra s-agudeascã nishanea); s-lj-aducã shi semnul (prova); sh-lo semnul (tesea, loclu) di pãshe; a stearpilor fã-lã cãti un semnu pri lãnã; avea sh-nãs un semnu (aradã) di calj; acãtsãm cãlãujlji shi distupãm seamnili (chiprili tsi spindzura di gusha-a lor); deadirã seamnili (arvuna, arãvoanili) shi u bãsharã nveasta; Dumãnica tsi vinji deadim semnul (arãvoana di isozmatã); elj doilji deadirã semnu (arvuna di isusiri); tricurã cu seamnili la isozmã; nji s-aspusi semnu (ciudii, nishani) mari; cu ocljilj zgãrlits di semnul (ciudia) tsi vidzurã; mãri ãlj suntu seamnili! (nishenjli!); ea mutrea tsi semnu (ciudii) di featã; atsea nu sh-eara featã, cã sh-eara semnu (nishani, ciudii); nu-lj s-astindzea, trã semnu (trã ciudii); vrea-lj vatãmã, trã semnu (trã ciudii, si s-aducã aminti trã totna); s-li chirdem, trã semnu! (trã ciudii, trã njirari); shi, trã semnu! (trã ciudii); semnu (ciudii) s-aspusi tu hoarã; semnu (ciudii) di mustatsã; easti semnu (ciudii) mari aestã tsi featsi; om easti i semnu? (ciudii?); om cu semnu (om di-anami, cunuscut); cu semnu (anami), nicuchirã; nj-u semnu (nj-yini inati) sh-mi doari, cã omlu-a meu nj-u featsi; pãtsã seamnili (nipãtsãtili) sh-pãrmitili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn