DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

vulii/vulie

vulii/vulie (vu-lí-i) sf vulii (vu-líĭ) – calea aleaptã (apofasea loatã) trã fãtsearea-a unui lucru (di alanti tuti cãljuri tsi li-avem ãn fatsã); apofasi, apufãsiri, vulipsiri
{ro: proiect, decizie}
{fr: projet, décision}
{en: project, decision}

§ vulipsescu (vu-lip-sés-cu) (mi) vb IV vulipsii (vu-lip-síĭ), vulipseam (vu-lip-seámŭ), vulipsitã (vu-lip-sí-tã), vulipsiri/vulipsire (vu-lip-sí-ri) – aleg unã cali tsi-nj si pari ma buna tra s-fac un lucru (di tuti alanti cãljuri tsi li am dishcljisi n fatsã); zburãscu cu altsã sh-lã caftu mintea cãndu lipseashti s-ljau unã apofasi; ljau unã apofasi; ãnj bag tu minti; mi fac di cãili; fac mieti; apufãsescu
{ro: decide, hotărî, delibera}
{fr: décider, délibérer}
{en: decide, deliberate}
ex: boatsea sh-plãngul nu-acãtsa loc shi tr-aestã s-vulipsi (sh-bãgã tu minti, apufãsi) si s-ducã s-lu aflã

§ vulipsit (vu-lip-sítŭ) adg vulipsitã (vu-lip-sí-tã), vulipsits (vu-lip-sítsĭ), vulipsiti/vulipsite (vu-lip-sí-ti) – cari shtii tsi apofasi ari loatã sh-easti greu s-lj-alãxeshti mintea; tsi sh-u-ari ghini bãgatã tu minti s-facã un lucru; faptu di cãili; apufãsit
{ro: decis, ferm, hotărât}
{fr: qui a décis; ferme, résolu}
{en: who has decided; ferme, determined}

§ vulipsiri/vulipsire (vu-lip-sí-ri) sf vulipsiri (vu-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lja unã apofasi; apufãsiri, apofasi, vulii
{ro: acţiunea de a decide, de a hotărî, de a delibera; decidere; decizie, hotărâre}
{fr: action de décider, de délibérer; décision}
{en: action of deciding, of deliberating; decision}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

angiur

angiur (an-gĭúrŭ) vb I angiurai (an-gĭu-ráĭ), angiuram (an-gĭu-rámŭ), angiuratã (an-gĭu-rá-tã), angiurari/angiurare (an-gĭu-rá-ri) – lj-dzãc a unui zboarã arushinoasi (slabi shi uruti) tra s-lu doarã sufliteashti; ngiur, prusvulisescu, prusvulsescu, tãxescu
{ro: înjura, insulta}
{fr: insulter, injurier}
{en: call names, swear, curse, insult}
ex: dupã dzeanã angiur sh-amirãlu; angiurãndalui pri dinãpoi; taha lu-angiurã ficiorlu pri drac; nacã ficiorlu ti-angiurã tsiva?

§ angiurat (an-gĭu-rátŭ) adg angiuratã (an-gĭu-rá-tã), angiurats (an-gĭu-rátsĭ), angiurati/angiurate (an-gĭu-rá-ti) – tsi easti agudit di zboarãli uruti shi slabi tsi-lj s-ari dzãsã; ngiurat, prusvulisit, prusvulsit, tãxit
{ro: înjurat, insultat}
{fr: insulté, injurié}
{en: called names, sworn, cursed, insulted}

§ angiura-ri/angiurare (an-gĭu-rá-ri) sf angiurãri (an-gĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-angiurã; ngiurari, prusvulisiri, prusvulsiri, tãxiri
{ro: acţiunea de a înjura, de a insulta; înjurare, insultare}
{fr: action d’insulter, d’injurier; injure}
{en: action of calling names, of swearing, of cursing, of insulting; insult}
ex: tu coadã-lj trãdzea nã angiurari-a amirãlui

§ ngiur (ngĭúrŭ) vb I ngiurai (ngĭu-ráĭ), ngiuram (ngĭu-rámŭ), ngiuratã (ngĭu-rá-tã), ngiurari/ngiurare (ngĭu-rá-ri) – (unã cu angiur)
ex: totna mi ngiurã; nu-ts fu duri cãti-nj featsish, pali s-mi ngiuri?; ti ngiurã vãr? tsi-ts lipseashti?; si ngiurarã ca lãilji, eara si sh-aspargã capitili

§ ngiurat (ngĭu-rátŭ) adg ngiuratã (ngĭu-rá-tã), ngiurats (ngĭu-rátsĭ), ngiurati/ngiurate (ngĭu-rá-ti) – (unã cu angiurat)

§ ngiurari/ngiurare (ngĭu-rá-ri) sf ngiurãri (ngĭu-rắrĭ) – (unã cu angiurari)

§ angiurãturã (an-gĭu-rã-tú-rã) sf angiurãturi (an-gĭu-rã-túrĭ) – zboarãli arushinoasi, slabi shi uruti cu cari s-angiurã; ngiurãturã, prusvulii
{ro: înjurătură}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apofasi/apofase

apofasi/apofase (a-pó-fa-si) sf apofasi (a-pó-fasĭ) – calea aleaptã (di altili cãljuri tsi putea s-li-aleagã omlu) trã fãtsearea-a unui lucru; vulii, apufãsiri, vulipsiri
{ro: decizie}
{fr: décision}
{en: decision}

§ apufãsescu (a-pu-fã-sés-cu) (mi) vb IV apufãsii (a-pu-fã-síĭ), apufãseam (a-pu-fã-seámŭ), apufãsitã (a-pu-fã-sí-tã), apufãsiri/apufãsire (a-pu-fã-sí-ri) – aleg unã cali tsi-nj si pari ma buna tra s-fac un lucru (di-atseali alti cãljuri tsi li am dishcljisi n fatsã); ljau unã apofasi; ãnj bag tu minti s-fac tsiva; mi fac di cãili; fac mieti (nieti); vulipsescu
{ro: decide, hotărî}
{fr: (se) décider}
{en: decide}
ex: apufãsits (loats unã apofasi) i nu?; atsel tsi-apufãsi (lo apofasea) ma nãinti tra s-easã; apufãsi s-njargã pãnã Bituli; mi-apufãsii s-fug

§ apufãsit (a-pu-fã-sítŭ) adg apufãsitã (a-pu-fã-sí-tã), apufãsits (a-pu-fã-sítsĭ), apufãsiti/apufãsite (a-pu-fã-sí-ti) – cari ari loatã unã apofasi; tsi shtii tsi va s-facã sh-easti greu s-lj-alãxeshti mintea; tsi sh-u-ari ghini bãgatã tu minti; faptu di cãili; vulipsit
{ro: decis, ferm, hotărât}
{fr: qui a décis; ferme, résolu}
{en: who has decided; ferme, determined}
ex: suntu oaminj apufãsits (cari shtiu ghini tsi vor s-facã); easti apufãsit (lo apofasea) s-u vatãmã feata

§ apufãsiri/apufãsire (a-pu-fã-sí-ri) sf apufãsiri (a-pu-fã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apufãseashti tsiva; apofasi, vulipsiri, vulii
{ro: acţiunea de a decide, de a hotărî; decidere; decizie, hotărâre}
{fr: action de (se) décider; décision}
{en: action of deciding; decision}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cutuvlescu

cutuvlescu (cu-tu-vlés-cu) (mi) vb IV cutuvlii (cu-tu-vlíĭ), cutu-vleam (cu-tu-vleámŭ), cutuvlitã (cu-tu-vlí-tã), cutuvliri/cutuvlire (cu-tu-vlí-ri) – tornu di-unã parti sh-di-alantã; min un lucru arucutindalui ca aroata; (mi) tindu (arucutescu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arucutescu, arcutescu, antãvãlescu, cutãvãlescu, cutuvulescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu
{ro: (se) rostogoli, (se) tăvăli}
{fr: (faire) rouler}
{en: roll, turn over and over}
ex: tru sãndzi s-cutuvlescu (s-arucutescu)

§ cutuvlit (cu-tu-vlítŭ) adg cutuvlitã (cu-tu-vlí-tã), cutuvlits (cu-tu-vlítsĭ), cutuvliti/cutuvlite (cu-tu-vlí-ti) – tsi s-ari turnatã di-unã parti sh-di-alantã; tsi s-ari arucutitã ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu-acatsã somnul); arucutit, arcutit, antãvãlit, ntãvãlit, tãvãlit, cutãvãlit, cutuvulit, antãvãlit, anduchilit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit, tăvălit}
{fr: roulé, vautré}
{en: rolled, sprawled}

§ cutuvliri/cutuvlire (cu-tu-vlí-ri) sf cutuvliri (cu-tu-vlírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-antãvãleashti cariva; arucutiri, arcutiri, antãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, ntãvãliri, tãvãliri, antãvãliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli, de a (se) tăvăli; rostogolire, tăvălire}
{fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer}
{en: action of rolling, of sprawling}

§ cutuvulescu (cu-tu-vu-lés-cu) (mi) vb IV cutuvulii (cu-tu-vu-líĭ), cutuvuleam (cu-tu-vu-leámŭ), cutuvulitã (cu-tu-vu-lí-tã), cutuvuliri/cutuvulire (cu-tu-vu-lí-ri) – (unã cu cutuvlescu)

§ cutuvulit (cu-tu-vu-lítŭ) adg cutuvulitã (cu-tu-vu-lí-tã), cutuvulits (cu-tu-vu-lítsĭ), cutuvuliti/cutuvulite (cu-tu-vu-lí-ti) – (unã cu cutuvlit)

§ cutuvuliri/cutuvulire (cu-tu-vu-lí-ri) sf cutuvuliri (cu-tu-vu-lírĭ) – (unã cu cutuvliri)

§ cutãvãlescu (cu-tã-vã-lés-cu) (mi) vb IV cutãvãlii (cu-tã-vã-líĭ), cutãvãleam (cu-tã-vã-leámŭ), cutãvãlitã (cu-tã-vã-lí-tã), cutãvãliri/cutãvãlire (cu-tã-vã-lí-ri) – (unã cu cutuvlescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

demun

demun (dhé-munŭ) sm demunj (dhé-munjĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: demun sm, sf, adg = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) ca demun, shiret, cumalindru)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: eshti un demun (drac, dyeavul) njic; easti un demun lai dit chisã

§ dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) sf dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) – lucrul adrat di-un dyea-vul; dimuneatsã, drãcurii, drãcurilji, dyeavulii
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
ex: nã featsi multi dimunilj (drãcurii, lãets)

§ dimuneatsã (dhi-mu-neá-tsã) sf dimunets (dhi-mu-nétsĭ) – (unã cu dimunilji)
ex: dimuneatsa-a (drãcurilja-a) lui nu u-ari vãrnu

§ dimunsescu (dhi-mun-sés-cu) (mi) vb IV dimunsii (dhi-mun-síĭ), dimunseam (dhi-mun-seámŭ), dimunsitãdimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-sí-ri) – mi-acatsã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, drãcusescu, etc.
{ro: (se) îndrăci; (se) înfuria}
{fr: (s’)endiabler; (se) mettre en colère}
{en: infuriate, make (get) angry}
ex: s-dimunsi multu di cãndu-lj dzãsh aesti zboarã

§ dimunsit (dhi-mun-sítŭ) adg dimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsits (dhi-mun-sítsĭ), dimunsi-ti/dimunsite (dhi-mun-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); drãcusit, nãirit, arceat, ariciuit, inãtusit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

drac

drac (drácŭ) sm drats (drátsĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu unglji di pravdã, etc.); darac, dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: drac = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) om multu arãu, mplin di fãrmac; expr:
2: mi-acatsã dratslji di ureclji; mi ncalicã dratslji; etc. = (i) mi-acatsã unã mari zalã, nãireatsã, amãnii, hulii, turbari, etc.; drãcusescu, nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, etc.; (ii) dau di mãri bileadz, cad tu mãri taxirãts;
3: nj-acats draclu; nj-acats draclu di coadã = u ved multu zori, am mari zori, nj-acats biljelu;
4: mi pindzi (mi bagã) draclu (s-fac unã lãeatsã) = mini nu para vream ma draclu mi featsi (s-fac unã lãeatsã);
5: am drac tu pãnticã = voi s-lji fac unã lãeatsã cã lj-am mari inati;
6: s-ti lja draclu; du-ti la drats, etc. = s-ti lja neclu; fudz di-aoa s-nu ti ved;
7: fug ca draclu di timnjamã (di per di lup) = fug dit-un loc, unãshunã, lãhtãrsit, cãtã iu-nj ved ocljilj, fãrã ca s-mi minduescu multu;
8: du-ti la drats sh-ma nclo = du-ti la drats shi ma diparti; du-ti multu diparti)
{ro: drac, om foarte rău}
{fr: diable; être très méchant, plein de fiel}
{en: devil, bad man}
ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; aprindi sh-a draclui nã tsearã, s-nu ts-aspargã lucru; parcã-l pimsi draclu
(expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adrã lucrul); cãndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cãntari; draclu ti nveatsã s-furi, ma nu shi s-ascundzi; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; muljarea lji scoasi peri alghi a draclui; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cari s-dutsi cu draclu, draclu va-l lja; ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; draclu puntsã nu fatsi, ma puntsã aspardzi; dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; mash a draclui lj-yini greu; cã sh-avea dratslji tu pãnticã; tsi drac di ficior (fig: tsi pirã, tsi ficior dishteptu) easti!; lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: lu-acãtsã turbarea, s-nãiri multu, lu-acãtsã zala); s-ti duts la drats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dudii/dudie

dudii/dudie (du-dí-i) sf dudii (du-díĭ) – agru-pilister (pãrumbu, culumbu), pulj tsi sh-u-adutsi cu turtura, cu peanili murni-grivi pi pãltãri sh-pãnticã; guguci, gugufcã, gugufci, fasã, dicuhturã; (fig: dudii = (i) fiticã mushatã sh-dultsi, nveastã nauã, vrutã, dashi, etc.; (ii) culats (di Crãciun) faptsã maxus tra s-undzeascã cu dudiili)
{ro: porumbel sălbatec}
{fr: pigeon sauvage, pigeon ramier, tourtourelle}
{en: wild pigeon, ring dove, turtle-dove}
ex: eara mushatã ca unã dudii (guguci, culumbushi); avea nã gurã di dudii (ca di guguci); mushatã dudii (fig: fiticã mushatã), di sum pirvulii; nu-nj plãndzi pãrumbã, nu-nj ti nvirinã, dudii (fig: dashi); di sivdaea tsi-am tri tini, o dudi’, dudia-a (fig: vruta-a) mea!; luna albã, curatã ca nã dudii (fiticã) arushinoasã; s-frãndzi ca dudii (fig: nveastã nauã); datã lj-am unã flurii,-a atsiljei njicã dudii (nvisticã nauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dyeavul

dyeavul (dhyĭá-vulŭ) sm dyeavulj (dhyĭá-vuljĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); deaul, gheavol, drac, darac, demun, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, atsel din vali, shutlu din vali, aclo sã-lj hibã, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig: dyeavul = numã datã-a unui njic multu yiu, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}

§ dyeavulii/dyeavulie (dhyĭá-vu-lí-i) sf dyeavulii (dhyĭá-vu-líĭ) – lucrul arãu adrat di-un dyeavul; drãcurii, dimuneatsã, dimunilji
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}

§ deaul (dhĭá-ulŭ) sm deaulj (dhĭá-uljĭ) – (unã cu dyeavul)
ex: aflã-l, aflã-l deaule (dyeavule)!

§ gheavul (ghĭá-vulŭ) sm gheavulj (ghĭá-vuljĭ) – (unã cu dyeavul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

fãnãtescu

fãnãtescu (fã-nã-tés-cu) (mi) vb IV fãnãtii (fã-nã-tíĭ), fãnãteam (fã-nã-teámŭ), fãnãtitã (fã-nã-tí-tã), fãnãtiri/fãnãtire (fã-nã-tí-ri) – mãc ahãt cãt ãnj lipseashti tra s-nu-nj mata hibã foami; mãc ma multu dicãt lipseashti pãnã nu mata pot s-mãc altã; afãnãtescu, fãnitescu, satur, andop, ndop, nãfãtescu, pristãnisescu, prãstãnes-cu, pristãnescu, tipurescu, apudidescu;
(expr: l-fãnãtii di bãteari, di pãrjinã, di shcop = l-sãturai di bãteari, l-bãtui multu)
{ro: îndopa, sătura}
{fr: (se) rassassier, (se) gorger, (se) gaver}
{en: satiate, satisfy}
ex: nu s-fãnãtea (nu s-sãtura) pri measã; mi fãnãtii (mi sãturai) di-ahãti pãrãvulii; nu-nj mi fãnãteam (sãturam) di zbor

§ fãnãtit (fã-nã-títŭ) adg fãnãtitã (fã-nã-tí-tã), fãnãtits (fã-nã-títsĭ), fãnãtiti/fãnãtite (fã-nã-tí-ti) – afãnãtit, fãnitit, sãturat, an-dupat, ndupat, nãfãtit, prãstãnisit, pristãnisit, pristãnit, tipurit, apudidit
{ro: îndopat, săturat}
{fr: rassassié, gorgé, gavé}
{en: satiated, satisfied}
ex: easti fãnãtit (sãturat) di tuti bunetsli, poati s-moarã

§ fãnãtiri/fãnãtire (fã-nã-tí-ri) sf fãnãtiri (fã-nã-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fãnãteashti; afãnãtiri, fãnitiri, sãturari, andupari, ndupari, nãfãtiri, prãstãnisiri, pristãnisiri, pris-tãniri, tipuriri, apudidiri
{ro: acţiunea de a îndopa, de a sătura; îndopare, săturare}
{fr: action de rassassier (de (se) gorger, de (se) gaver)}
{en: action of satiating, of satisfying}

§ afãnãtescu (a-fã-nã-tés-cu) (mi) vb IV afãnãtii (a-fã-nã-tíĭ), afãnãteam (a-fã-nã-teámŭ), afãnãtitã (a-fã-nã-tí-tã), afãnãtiri/afãnãtire (a-fã-nã-tí-ri) – (unã cu fãnãtescu)

§ afãnãtit (a-fã-nã-títŭ) adg afãnãtitã (a-fã-nã-tí-tã), afãnãtits (a-fã-nã-títsĭ), afãnãtiti/afãnãtite (a-fã-nã-tí-ti) – (unã cu fãnãtit)

§ afãnãtiri/afãnãtire (a-fã-nã-tí-ri) sf afãnãtiri (a-fã-nã-tírĭ) – (unã cu fãnãtiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn