DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

stuhinedz

stuhinedz (stu-hi-nédzŭ) (mi) vb I stuhinai (stu-hi-náĭ), stuhinam (stu-hi-námŭ), stuhinatã (stu-hi-ná-tã), stuhinari/stuhinare (stu-hi-ná-ri) – lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; curbisescu, distihipsescu, distihisescu, lupusescu, buisescu, chisusescu, pisusescu, hãndãcusescu, lãescu, etc.
{ro: nenoroci}
{fr: (se) rendre malheureux}
{en: be unhappy, make someone unhappy}
ex: sh-avea stuhinatã (aspartã, lãitã) tinireatsa

§ stuhinat (stu-hi-nátŭ) adg stuhinatã (stu-hi-ná-tã), stuhinats (stu-hi-nátsĭ), stuhina-ti/stuhinate (stu-hi-ná-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, distihipsit, distihisit, lupusit, buisit, chisusit, pisusit, hãndãcusit, lãit, etc.
{ro: epuizat, istovit, nenorocit}
{fr: malheureux; en sueur; épuisé}
{en: unfortunate, exhausted}
ex: lu-aflarã stuhinatlu (mãratlu, corbul) di-aush ascumtu; eara stuhinatã (avursitã, sãturatã) di cripãri; aush stuhinat (marat)

§ stuhina-ri/stuhinare (stu-hi-ná-ri) sf stuhinãri (stu-hi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-l curbiseshti pri cariva; curbisiri, distihipsiri, distihi-siri, lupusiri, buisiri, chisusiri, hãndãcusiri, lãiri, pisusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) nenoroci; nenorocire}
{fr: action de rendre quelqu’un malheureux; malheur}
{en: action of making someone unhappy; unhappiness}
ex: anj di stuhinãri (taxirãts) shi di fãrmatsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã