DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

pushclji/pushclje

pushclji/pushclje (púsh-clji) sf pushclji (púsh-clji) – lãngoari multu greauã, cari s-acatsã lishor di la om la om (tsi-adutsi ma multili ori moartea), sh-cari da cufurealã sh-cãlduri multu mãri tsi-l fac omlu sã zburascã naljurea, fãrã sã shtibã tsi dzãtsi, etc.; pãnuclji
{ro: ciumă}
{fr: peste}
{en: plague}
ex: ascãpã di pushclji, lu-agudi hulera; pushclja sh-moartea si sh-u-adunã; canda tricu pushclja pri-aclo: ni cipit di om shi di pravdã nu s-avdza; s-lj-u da pushclja; pushclja di moashi, muma-a draclui, scoasi caplu prit poartã; pushclji eu va s-hiu trã voi; cum s-aplicã pushclja di lamnji la foc; murirã di pushclji multsã; easti urutã pushclja; pushclja s-lu curã; fudzi ca di pushclji; ca s-mor di tusi, anãthimatã s-hibã pushclja

§ pãnuclji/pãnuclje (pã-nú-clji) sf pãnuclji/pãnuclje (pã-nú-clji) – (unã cu pushclji)

§ pushcljos (push-cljĭósŭ) adg pushcljoasã (push-cljĭŭá-sã), pushcljosh (push-cljĭóshĭ), pushcljoasi/pushcljoase (push-cljĭŭá-si) – tsi easti lãndzit di pushclji; tsi lu-agudi pushclja;
(expr: easti pushcljos = easti-arãu sh-blãstimat ca pushclja, multu-arãu, blãstimat)
{ro: de/cu ciumă}
{fr: pestiféré}
{en: plague stricken}
ex: featã pushcljoasã
(expr: multu arauã, arauã ca pushclja)

§ mpush-cljedz (mpush-cljĭédzŭ) vb I mpushcljai (mpush-cljĭáĭ), mpushcljam (mpush-cljĭámŭ), mpushcljatã (mpush-cljĭá-tã), mpushcljari/mpushcljare (mpush-cljĭá-ri) – hiu lãndzit di pushclji; mi-agudeashti pushclja; dau pushclja la altu; pushcljedz;
(expr: easti mpushcljat = easti blãstimat; easti ca agudit di pushclji; fatsi znjii ca pushclja)
{ro: avea sau da ciuma la altul}
{fr: avoir ou donner la peste}
{en: have or give the plague}

§ mpushcljat (mpush-cljĭátŭ) adg mpushcljatã (mpush-cljĭá-tã), mpushcljats (mpush-cljĭátsĭ), mpushcljati/mpushcljate (mpush-cljĭá-ti) – cari ari pushclja; cari easti agudit di pushclji; pushcljat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

geadiu

geadiu (gĭa-díŭ) adg geadii/geadie (gĭa-dí-i), geadii (gĭa-díĭ), geadii (gĭa-díĭ) – tsi easi durdur (cãrtilivos, tul, sharafura, avdalcu, etc.); cari dutsi unã banã di om tsi alagã mash dupã muljeri (bãrbats), paradz, beari, glindisiri, etc.; pushclju, pushtean, pushtan, pushtu
{ro: zvăpăiat, zăpăcit, desfrânat}
{fr: déréglé, folâtre, sans tenue, dépravé}
{en: scatter-brained, playful, depraved (morally)}
ex: geadia-lj (avdalca-lj, chiruta-lj) di niveastã eara ndreaptã; ti nã featã, nã geadii (nã sharafura, pushclji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hulerã

hulerã (hu-lé-rã) sf huleri (hu-lérĭ) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, cã-i adusã di-unã yeatsã multu njicã), tsi s-aspuni cu dureri mãri di stumahi sh-cu diarei shi-l seacã omlu di apã, lucru tsi poati s-lu ducã la moarti;
(expr: easti unã hulerã = easti unã putoari, unã muljari timbelã, tsi nu pot s-u-aravdu, tsi nu pot s-u ved ãn fatsã)
{ro: holeră}
{fr: choléra}
{en: cholera}
ex: multsã murirã atumtsea di hulerã; di hulerã, shapti-optu lã si dutsi a picurarlor; nj-easti hulerã dinintea-a ocljilor
(expr: easti nã putoari, di nu pot s-u ved dinintea-a mea); ahtari pushclji sh-ahtari hulerã sh-fu

§ huliros (hu-li-rósŭ) adg huliroasã (hu-li-rŭá-sã), hulirosh (hu-li-róshĭ), huliroasi/huliroase (hu-li-rŭá-si) – tsi easti lãndzit di hulerã; (fig: huliros = om tsi easti ca hulera di-arãu, sh-nu para easti vrut di lumi)
{ro: holeric}
{fr: cholérique}
{en: infuriated, angered}
ex: s-nu intri prit casi, huliroase!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

morvu

morvu (mór-vu) adg morvã (mór-vã), morvi (mór-vi), morvi/morve (mór-vi) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, mbogru, cacomir, cob, corbu, curbishan, duljat, dholj, dhistih, gal, lai, tihilai, ohru, caimen, maimen, gramen, shcret, etc.
{ro: sărman, sărac, biet, nenorocit}
{fr: pauvre, infortuné, malheureux}
{en: poor, unfortunate}
ex: morva (marata) di nãsã; ma, morva (corba), s-u-ardã foclu; morva (mãrata), Doamne, s-nu sh-apucã!; morva (piscatrana, tihilaea di) pushclji si-nj ti mãcã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã