|
nturinã
nturinã (ntu-rí-nã) vb unipirs I – vedz tu turin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: turinnturinari/nturinare
nturinari/nturinare (ntu-ri-ná-ri) sf – vedz tu turin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: turinnturinat
nturinat (ntu-ri-nátŭ) adg – vedz tu turin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: turinãnturinã
ãnturinã (ãn-tu-rí-nã) vb unipirs I – vedz tu turin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: turinãnturinari/ãnturinare
ãnturinari/ãnturinare (ãn-tu-ri-ná-ri) sf – vedz tu turin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: turinãnturinat
ãnturinat (ãn-tu-ri-nátŭ) adg – vedz tu turin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: turinchiameti/chiamete
chiameti/chiamete (chi-ĭa-mé-ti) sf chiamets (chi-ĭa-métsĭ) – [tu zburãri s-avdi niscãnti ori sh-ca “cheameti/cheamete (chĭa-mé-ti”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar] ploai multã tsi fatsi arãurli si s-vearsã shi s-neacã locurli di deavãrliga; furtunã cu ploai i neauã multã shi zurlu-vimtu tsi bati sh-aurlã; furtunã, sindilii, tufani, turin, nturinari, azvimturari, cataclizmo; (fig:
1: chiameti = atsea tsi pati lumea aplucusitã di multi znjii, cripãri shi taxirãts; expr:
2: lj-yini chiameti = lj-yini multã zori, lj-pari multu-arãu)
{ro: furtună, potop; nenorocire mare}
{fr: orage, tempête, déluge; grande perte, grande malheur}
{en: storm, flood, hurricane; calamity}
ex: nu-lj cunoshti chiametea; pãn tu chiameti; nã furtunã… s-u trubã amarea, si s-facã chiameti; nu lja cali tu-ahtari chiameti (furtunã); cara deadi nã ploai sh-nã chiameti, s-tuchi cãliva-a moashiljei; chiametea si s-facã; lj-yinea chiameti
(expr: lj-yinea multã zori), tsi-i lãeatsa tsi lu-avea aflatã!; nu ti-alas, tatã, si shtiu cã chiametea s-fatsi; sh-u bãgã s-nu lj-ascapã uricljatlu, chiametea s-facã
nãvai
nãvai (nã-váĭŭ) sn nãvai/nãvae (nã-vá-i) shi nãvaiuri (nã-vá-ĭurĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu da neauã; cãdeari di neauã; trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nivalj, nimusorizmã, furtunã (di neauã), nturinari, azvimturari, sindilii, tufani;
(expr: ca di nãvai = albu ca di neauã)
{ro: ninsoare, viscolire; troian de zăpadă}
{fr: tempête de neige, tas de neige; chasse-neige}
{en: squall, snowstorm, blizzard, snow drift}
ex: vimtul aspulbirã trãmbi di nãvai (neauã); masti albã di nãvai (trãmbã di neauã), trandafilã di tru Mai; sh-ahãt albu nu-i nãvailu, ca bughgioanili scriati; nãvaiuri, nãvaiuri s-ashtearnã pri tuti; fãts ca di nãvai
(expr: albi ca di neauã); feati ca frãmti di nãvai (ca azvimti di furtuna di neauã)
§ nivalj (ni-váljĭŭ) sn nivalji/nivalje (ni-vá-lji) shi nivaljuri (ni-vá-ljĭurĭ) – trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nãvai, azvimturari, nimusorizmã
{ro: troian de zăpadă}
{fr: tas de neige}
{en: snow drift}
ex: lj-deadi ampatrulea pit nivaljuri (ohturi di neauã) shi s-featsi nividzut; nivaljuri, nivaljuri (stoguri, stoguri) di neauã s-alasã tu vãljuri
§ nãvalj (nã-váljĭŭ) sn nãvalji/nãvalje (nã-vá-lji) shi nãvaljuri (nã-vá-ljĭurĭ) – (unã cu nivalj)
§ nãvãescu (nã-vã-ĭés-cu) vb IV nãvãii (nã-vã-íĭ), nãvãeam (nã-vã-ĭámŭ), nãvãitã (nã-vã-í-tã), nãvãiri/nãvãire (nã-vã-í-ri) – da multã neauã azvimturatã di-un vimtu greu sh-aratsi (amisticatã poati sh-cu ploai); nturinã, nturineadzã, ãnturinã, ãnturineadzã
{ro: viscoli}
{fr: souffler en tempête}
{en: have a snowstorm}
ex: nãvãeashti vimtul (ntu-rineadzã)
§ nãvãit (nã-vã-ítŭ) adg nãvãitã (nã-vã-í-tã), nãvãits (nã-vã-ítsĭ), nãvãiti/nãvãite (nã-vã-í-ti) – (neaua) tsi cãdzu sh-tsi fu azvimturatã di-un vimtu vãrtos sh-aratsi; nturinat, ãnturinat
ndurinã
ndurinã (ndu-rí-nã) vb unipirs I ndurinã (ndu-ri-nắ), ndurina (ndu-ri-ná), ndurinatã (ndu-ri-ná-tã), ndurinari/ndurinare (ndu-ri-ná-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz nturinã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãndurinari/ndurinare
ndurinari/ndurinare (ndu-ri-ná-ri) sf ndurinãri (ndu-ri-nắrĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz nturinari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãndurinat
ndurinat (ndu-ri-nátŭ) adg ndurinatã (ndu-ri-ná-tã), ndurinats (ndu-ri-nátsĭ), ndurinati/ndurinate (ndu-ri-ná-ti) – scriari neapru-cheatã tu-aestu dictsiunar; vedz nturinat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãnimusorizmã
nimusorizmã (ni-mu-só-riz-mã) sf nimusorizmati/nimusorizmate (ni-mu-so-ríz-ma-ti) – trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nivalj, nãvai, azvimturari
{ro: troian de zăpadă}
{fr: tas de neige}
{en: snow drift}
sindilii/sindilie
sindilii/sindilie (sin-di-lí-i) sf sindilii (sin-di-líĭ) – furtunã mari cu ploai i neauã shi zurlu-vimtu tsi bati sh-aurlã; furtunã, tufani, turin, nturinari, chiameti, dãrci, zdãrci, borã, nãvai, azvimturari
{ro: vijelie, furtună}
{fr: orage, tempête; ouragan}
{en: storm; hurricane}
ex: pi sindilii (pi furtunã, nturinari), tsiniva nu nchiseashti cali lungã; sindilii (furtunã) di ploai, di neauã; nã furtunã, sindilii (nturinari); nafoarã aurlã vimtul shi eara sindilii (chiameti) di nturinari; sindiliili bradzlji scot; arcoari, sindilii; naca cadi shi s-fatsi vãrnã sindilii; boatsi ca di sindilii (ca vimtul tsi-aurlã tu-unã furtunã)
§ shindelj (shin-déljĭŭ) sn shin-dealji/shindealje (shin-deá-lji) – (unã cu sindilii)
ex: shindeljlu (nturinarea, chiametea) shi angusa frãngu omlu