ou1 (óŭ) sn oauã (ŭá-ŭã) – atsea tsi fatsi gãljina, gurguljitos (aru-cutos, stronghil) shi mari cãt un mer njic, cu coaji albã, bun trã mãcari sh-dit cari, dupã tsi easti clucit di gãljinã, easi un pulj; ghelã dit cur;
(expr:
1: oauã oclji; oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi), di-aradã, cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga);
2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflatã a oului;
3: canda tini featsish oulu-atsel aroshlu? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi s-alavdã cã ari faptã un lucru greu trã fãtseari shi sã shtii ghini cã el nu-ari putearea s-lu facã;
4: dit oauã hearti, pot ca s-easã vãrãoarã pulj? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu si shtii cã un lucru nu-ari cum si s-facã, easti adinaton;
5: shed (stau) pri oauã = stau tu loclu-a meu; nj-mutrescu lucurlu (a meu); nu mi-ameastic tu lucri xeani;
6: calcu ca pi oauã = imnu cu multã cãshtigã, cu multu-angãtan, peagalea, cu multã fricã, ca furlu, ca unã vulpi;
7: furã oauãli di sum cloci = (i) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti mastur bun, tsi lj-acatsã multu mãna; (ii) easti-ahãntu bun fur, cã nitsi clocea nu lu-aducheashti cãndu-lj furã oauãli di sum ea;
8: ca scos dit ou = chischin, curat, ndreptu;
9: easti di doauã oauã = easti tivichel, glar;
10: nu-nj si vãpsi oulu = nu u scosh ãn cap, nu u scosh naparti cu-atseali tsi cãftam s-adar;
11: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
12: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
13: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, cari nu fatsi tsiva, tsi nu s-minã;
14: l-tsãn ti oauã-aroshi = l-tsãn tri mostrã, mash ashi “tra s-lu-am, s-lu-aspun, si s-veadã, etc.”, cã nu-am ananghi di el;
15: nj-yini oulu la gurã = nj-si disfatsi orixea;
16: di ou lu-adarã bou = s-alavdã cu lucrili njits, di njicã simasii, tsi li fatsi mãri; s-mãreashti multu cu lucri tsi nu-ahãrzescu multu;
17: cama ghini az un ou dicãt mãni un bou = easti ma ghini s-hii ifhãrãstisit cu tsi ai tu mãnã, dicãt s-ti nyisedz cã va s-ai ma nclo un lucru mari trã cari nu eshti sigur;
18: azã furi un ou, mãni va furi bou = macã nchiseshti s-furi lucri njits fãrã simasii, va s-agiundzi ma nãpoi s-hii fur mari;
19: oulu-a vitsinlui, totna ma mari easti = totna lucrul a altui tsã si pari ma bun di-atsel a tãu;
20: cu un ou nu s-saturã omlu = omlu nu s-saturã cu putsãn, va s-aibã cãt ma multu;
21: dã oulu s-ljai gãljina = lipseashti s-fats njits curbãnj tra s-pots s-amintsã lucri mãri;
22: oulu nu s-lja cu curlu = nu s-aflã etim, nu s-amintã singur parãlu)
{ro: ou}
{fr: oeuf}
{en: egg}
ex: druga (lãna albã trã pãrpodz) nyeadzã shi chiureadzã (angucitoari: oulu); yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); yinlu-a meu shi yinlu-a tãu, tr-unã buti sun turnats shi tut sta neamisticats (angucitoari: oulu); tr-unã buti sunt turnati shi tut sta neamisticati (angucitoari: oulu); yinlu-al amirã cu yinlu-al pãshe, tu unã buti sh-nu s-ameasticã (angucitoari: oulu); njic escu, njicuts escu, tu palji mi-arucutescu (angucitoari: oulu); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu? (angucitoari: cãntarea, ziga); cum i oulu di gãljinã albã, ashi-i sh-oulu di gãljinã lai; nã deadi ti Pashti cãti doauã oauã; oauãli tsi s-ciucutescu, s-frãngu; surghish un ou proaspit; nu yinj tini trã oauã-aroshi
(expr: nu yini tini ncot, ai tini tsiva tu minti); mi tsãni trã mostrã shi trã oauã aroshi
(expr: nu shtiu trã tsi mi tsãni, cã nu-ari-ananghi di mini); tu stranji noauã, ca scos dit ou
(expr: chischin curat, ndreptu); nu s-ducheashti, easti ca di doauã oauã
(expr: easti ca tivichel); oulu di cathã easti cãt un bel
§ oauã (ŭá-ŭã) vb I unipirs (pirs 3-a) uuã (u-ŭắ), uoa (u-ŭá), uoatã (u-ŭá-tã), uoari/uoare (u-ŭá-ri) – (gãljina) fatsi un ou
{ro: oua}
{fr: pondre}
{en: lay eggs}
ex: gãljina tsi cãrcãreadzã nu oauã (nu fatsi oauã); gãljina tsi nu oauã (nu fatsi oauã), tutã dzua cãrcãreadzã; gãljina tsi cãrcãreadzã di cu seara, nu oauã (nu fatsi oauã) dimneatsa; gãljinjli aesti uoarã (featsirã oauã), a noastri nu oauã (nu fac oauã); sh-oauã (sh-fatsi oauã) ca gãljinã; tini noaptea uoash (featsish un ou); canda lu-uuã mã-sa (canda-l featsi ca ou, nu lu-amintã ca om cum fac muljerli tuti)
§ ou2 (óŭ) vb I uoai (u-ŭáĭ), uoam (u-ŭámŭ), uoatã (u-ŭá-tã), uoari/uoare (u-ŭá-ri) – fac un ou (ca gãljina)
{ro: oua}
{fr: pondre}
{en: lay eggs}
ex: gãljina uuã (featsi oauã)
§ uoat (u-ŭátŭ) adg uoatã (u-ŭá-tã), uoats (u-ŭátsĭ), uoati/uoate (u-ŭá-ti) – (gãljina) tsi-ari faptã oauã; (oulu) tsi easti faptu di gãljinã
{ro: ouat}
{fr: pondu}
{en: layed egg}
ex: ou uoat, oauã uoati; gãljinã uoatã; ou nifrãmtu, cã dzãtseai, cã tora-i uoat di gãljinã; suntu oaminj uoats, nu amintats [zbor trã pezã]
§ uoari/uoare (u-ŭá-ri) sf uuãri (u-ŭắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu gãljina fatsi oauã
{ro: acţiunea de a oua}
{fr: action de pondre}
{en: action of laying eggs}
ex: gãljinjli cãcãreadzã la uoari (cãndu fac oauã)
§ niuoat (ni-u-ŭátŭ) adg niuoatã (ni-u-ŭá-tã), niuoats (ni-u-ŭátsĭ), niuoati/niuoate (ni-u-ŭá-ti) – (gãljina) tsi nu-ari faptã ninga oauã; (oulu) tsi nu easti ninga faptu di gãljinã
{ro: neouat}
{fr: qui n’est pas pondu; qui n’a pas pondu}
{en: (chicken) that has not layed eggs; (egg) that has not been layed yet}
ex: nã pulji niuoatã (tsi nu-ari faptã ninga oauã); ou niuoat (tsi nu easti ninga faptu di gãljinã)
§ niuoari/niuoare (ni-u-ŭá-ri) sf niuuãri (ni-u-ŭắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu gãljina nu-adarã oauã
{ro: acţiunea de a nu oua}
{fr: action de ne pas pondre}
{en: action of not laying eggs}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn