shtiu (shtíŭ) (mi) vb III shi II shtiui (shti-úĭ), shtiam (shti-ĭámŭ) shi shteam (shteámŭ), shtiutã (shti-ú-tã), shtiri/shtire (shtí-ri) shi shteari/shteare (shteá-ri) – hiu sigur cã atseali tsi am tu minti (tsi ved, tsi avdu, tsi nvets, tsi-nj s-ari spusã, etc.) suntu dealihea (fãrã di altã); pistipsescu multu (dip ca atumtsea cãndu hiu sigur) cã tsiva easti dealihea, ashi cum s-ari faptã; cunoscu;
(expr:
1: shtiu ca apa (shtiu multu ghini, dip ashi cum curã apa di la-arãu;
2: las s-nu shtibã ndoauã, c-aushashti agonja = ma ghini s-nu shtibã multi, cã multi ghideri va s-aibã tu banã;
3: shtii tini pri iu s-chishi cãtusha? = tini nu shtii tsiva)
{ro: şti, cunoaşte}
{fr: savoir; connaître; tenir compte de}
{en: know, consider}
ex: di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); l-shtiu (l-cunoscu) ghini; si shteari (s-cunushteari) tini cum nj-s-ari urãtã bana; shtiindalui (cunuscãndalui) cã tutã amãrtia vrea cadã pri mini; lji shtea (lj-cunushtea, lj-zbura) limba; lu shtii (l-cunoshti, lu-aducheshti) tsi om easti?; cara si shtibã (s-lu mealã, s-lj-adunã gailelu) Elimbul di neauã, atumtsea shi eu di tini; shtii multi cã ari nvitsatã nuntru; nu li shtii astãdz; u shtiu tsi va s-tsã dau; cari shtii s-tacã, easti totna amintat
§ shtiut1 (shti-útŭ) adg shtiutã (shti-ú-tã), shtiuts (shti-útsĭ), shtiuti/shtiute (shti-ú-ti) – (lucru) cunuscut cã easti dealihea; (om) tsi easti sigur cã atseali tsi mindu-eashti (veadi, avdi, nveatsã, tsi-lj si spun, etc.) suntu dealihea; cunuscut
{ro: (lucru) ştiut or cunoscut}
{fr: su; connu}
{en: known}
ex: la locuri shtiuti (cunuscuti)
§ shtiri1/shtire (shtí-ri) sf shtiri (shtírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shtii tsiva; shteari, cunushteari
{ro: acţiunea de a şti, de a cunoaşte; cunoaştere}
{fr: action de savoir; de connaître; de tenir compte de}
{en: action of knowing, of considering}
ex: avea shtiri (cunushteari) di carti; cu giuneatsa-a lui, cu shtirea-a lui, lu-adusi sh-cucotlu; feata nu chiru ashitsi fãrã shtirea-a pãrintsãlor; fãrã shtirea shi vrearea-a lui, lu-adusirã cicioarli ndreptu n casã
§ shteari/shteare (shteá-ri) sf shteri (shtérĭ) – (unã cu shtiri1)
ex: s-da tu shteari (hãbari), ca s-agiungã pãgana
§ shtiut2 (shti-útŭ) sm, sf, adg shtiutã (shti-ú-tã), shtiuts (shti-útsĭ), shtiuti/shtiute (shti-ú-ti) – atsel (om) tsi shtii (cunoashti) multi lucri; atsel (om) tsi easti cunuscut trã lucrili tsi shtii; om multu dishteptu sh-mintimen; om tsi easti multu nvitsat (cã s-ari dusã la sculii anj cu-arada icã ari dghivãsitã multi cãrtsã); cunuscut, mintimen, nvitsat
{ro: savant, înţelept, inteligent, cunoscut pentru ceeace ştie}
{fr: savant, sage, intelligent, instruit}
{en: scientist, sage, highly educated and knowledgeable person}
ex: easti un om shtiut (nvitsat, mintimen); njica fu cama shtiuta (ma dishtiptata); acãtsã nica cu grai dultsi sh-cu zboarã shtiuti (mintimeni); avdzã-l tsi greashti shtiutlu (nvitsatlu); eara multu mintios shi multu shtiut; acljamã amirãlu shtiuts (oaminj avdzãts tr-atseali multi lucri tsi cunoscu), filózuhi, yeatsrã; cãndu shtiutslji-l vidzurã pri chirutlu aestu, acãtsarã s-arãdã; s-mi-alash s-lã bag cãti nã petalã la cur a tutlor shtiutslor tsi sh-arãd di mini; sta nãs atumtsea di lji ncaltsã tuts shtiutslji cu cãti nã petalã la cur
§ nishtiut1 (nish-ti-útŭ) adg nishtiutã (nish-ti-ú-tã), nishtiuts (nish-ti-útsĭ), nishtiuti/nishtiute (nish-ti-ú-ti) – tsi nu si shtii; (lucru) tsi nu easti shtiut; (om) tsi nu easti sigur cã atseali tsi mindueashti (veadi, avdi, nveatsã, etc.) suntu dealihea; nicunuscut
{ro: (lucru) neştiut, necunoscut; ignorant, fără experienţă}
{fr: qui n’est pas connu; ignorant, inexpérimenté}
{en: unknown; ignorant, inexperienced}
ex: muri nishtiut (fãrã s-hibã shtiut) di farã, di fisi; tini, cucoate, nishtiute (tsi nu shtii); feata-aistã sh-eara nã glarã, nã chirutã sh-nishtiutã (tsi nu para shtia multi di banã)
§ nishtiri/nishtire (nish-tí-ri) sf nishtiri (nish-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu shtii; nishteari, nicunushteari;
(expr: pi nishtiri = l-fac un lucru pristi misurã, ma multu dicãt s-cadi, l-parafac)
{ro: acţiunea de a nu şti; neştire}
{fr: action de ne pas savoir}
{en: action of not knowing}
ex: di nishtiri (cã nu shtea di) li featsi tuti; durnjii pi nishtiri
(expr: durnjii multu, paradurnjii); el mãca pi nishtiri
(expr: mãca multu, si ndupa, paramãca); hãrgeashti pi nishtiri; cheari shtirea (cunushtearea) prit nishtirea
§ nishteari/nishteare (nish-teá-ri) sf nishteri (nish-térĭ) – (unã cu nishtiri)
§ nishtiut2 (nish-ti-útŭ) sm, sf, adg nishtiutã (nish-ti-ú-tã), nishtiuts (nish-ti-útsĭ), nishtiuti/nishtiute (nish-ti-ú-ti) – atsel tsi nu shtii (cunoashti) multi lucri; atsel tsi nu para easti dishteptu sh-mintimen; atsel tsi nu easti multu nvitsat (cã nu s-ari dusã la sculii anj cu-arada icã nu ari dghivãsitã multi cãrtsã); nimintimen, ninvitsat
{ro: care nu este savant, care nu este înţelept}
{fr: qui n’est pas savant, qui n’est pas sage, qui n’est pas instruit}
{en: who is not a scientist, who is not a sage, who is not well educated and knowledgeable man}
ex: cum va s-mi ljau mini dupã zborlu a nishtiutlui aestu (a aishtui tsi nu shtii tsiva; a ninvitsatlui aestu)
§ shtiri2/shtire (shtí-ri) sf shtiri (shtírĭ) – faptã tsi s-adutsi (tsi agiundzi) la cunushtearea-a unui om (a lumiljei); hãbari, haberi, shtiri, noauã, nauã, zbor, mãndatã, halat, glas, idisi
{ro: ştiinţă, ştire, informaţie}
{fr: savoir, connaissance, nouvelle, information}
{en: knowledge, information, news}
ex: lj-adusirã uruta shtiri (hãbari); lã pitricu shtiri, cã s-nu-lj dãdeari feata nveastã, tuts prit dinti va-lj treacã; vinj s-tsã dau tu shtiri, cã ascheri greauã yini s-ti-astingã; nj-adusi shtiri di la arsul shi friptul a meu frati; cãndu vinji shtirea aestã, s-pãli dinãcali; lj-aduc shtiri buni dit loclu a lui; s-da cãrari a lucrului shi s-aducã vãrã shtiri; pãnã s-ducã s-da ti shtiri a tatã-sui; nvitsã shtirea-atsea uruta, cã-lj muri nveasta
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn