nari/nare (ná-ri) sf nãri (nắrĭ) – partea tsi-ansari cãtã nafoarã din fatsã (tsi s-aflã namisa di frãmti shi gurã) prit cari omlu anjurzeashti shi lja anasã; nas;
(expr:
1: nari traptã = (nari) mushatã;
2: nj-trag narea = am unã heavrã (sirmii, sinahi, aremi) tsi mi fatsi sã-nj curã narea;
3: l-trag di nãri; l-duc di nari; lj-trec cãrcheljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini (ca ursa cu cingheljlu di nari); lu-arãd cu minciunj tra s-facã tsi voi mini;
4: ari nãri trapti; ari (tsãni, imnã cu) narea (nãrli) nsus; nu lj-agiundzi la nari = s-tradzi (pi, ca, di) mari; easti alãvdos; easti multu pirifan, s-cãmãruseashti multu;
5: ari bunã nari = anjurzeashti ghini, u-aducheashti lishor unã anjurizmã;
6: strãmbu narea = (i) nu hiu ifhãristisit; nu mi-ariseashti; (ii) fac camomati, nãji; (iii) shuvãescu, stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); nu-nj yini s-fac ni unã ni-alantã; stau sh-nu shtiu tsi s-fac; stau pi dauã; frãngu oasi; frãngu coasti; etc.;
7: lj-talj (lj-frãngu) nãrli; lj-dau pristi nari = (i) lj-curmu orixea s-facã tsiva; l-fac s-nu mata mutã caplu; lu-aspar; l-culãsescu; (ii) lu-arushinedz, ãlj scad tinjia; ãlj ljau njirlu/mixa; l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu;
8: lj-aplec (lj-dipun, lj-talj, lj-frãngu, lj-pãciutedz, l-fac sã-lj cadã) narea (nãrli); lj-u dau pristi nãri; lj-u dau tu nari; etc. = l-cãtãdixescu, l-cãtrãfonisescu, l-fac si s-arushineadzã, ãl fac si s-aducheascã ma njic, ãlj ljau njirlu; l-fac s-aducheascã cã ari stepsu; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
9: spindzur nãrli; nj-umflu nãrli; nj-yini la nãri; hiu cu nãrli spindzurati = chicusescu, mi cãrteashti tsiva, nu mi-arãseashti; mi nãirescu;
10: nj-acats narea = (nj-acats narea cã) nj-yini-agnos di tsi ved i avdu;
11: nj-adun nãrli; lu-am tu nãri = nj-easti agnos, nu pot s-lu ved dininti;
12: u-am sum nari = u-am dip aproapea;
13: u bag sum nari (arãchia) = mi-arãseashti (arãchia);
14: arãd pri sum nãri = sumarãd, arãd peascumta, fac hazi, mi-arãseashti tsiva tsi ved (tsi avdu, tsi s-fatsi, etc.); arãd pri sum mustãts;
15: nj-treatsi priningã nari = nj-treatsi dinintea-a ocljilor sh-nu u ved; nj-ascapã oara (arastea) s-lu fac un lucru;
16: nj-bag narea iu nu lipseashti; nj-bag narea iutsi agiungu = mi-ameastic tu lucri xeani trã cari nu-am vãrã sinfer;
17: lj-u scot prit nãri = lj-lu-aduc aminti (nu lu-alas s-agãrshascã) tut chirolu bunlu tsi lj-am faptã; lj-caftu ma multu dicãt nj-ari datã (faptã); lj-u discumpãr; lj-u scot analmã (nalimã) prit gurã; etc.;
18: nj-easi prit nãri = lucrili nj-es anapuda, u pat;
19: lu am tu nãri = lj-am multã inati;
20: nu-nj cadi narea (tra/ma s-lu fac un lucru) = nu va mi-arushinedz, nu va-nj cher curailu (pirifanja), nu va mi cãtãfronisescu, nu va pat tsiva (ma s-lu fac un lucru);
21: scot foc prit nãri = (i) mi-acatsã multu inatea, mi-aprindu, mi-arcedz, etc.; (ii) mi-aspun multu gioni;
22: lj-lo mixa di la nari = l-cãtãdixi, lu-arushinã, lj-dipusi urecljili, etc.;
23: cu mutslji tu nari; nu shtii sã sh-ashteargã narea = easti ninga mixos, njic sh-ageamit, tsi-lj curã ninga nãrli, tsi nu-ari criscutã ninga;
24: nj-curã narea dupã... = am mari mirachi trã tsiva (s-dzãtsi ma multu trã un bãrbat tsi va multu unã featã, icã unã featã cari tsãni multu la un bãrbat);
25: nu-i di narea-a mea (nãrli-a meali); nãrli-a meali nu suntu trã… = nu easti trã mini (cã easti para-bunã, para-mushatã, etc.); nu hiu di scara (di ugeachea) a lui/ljei; nu fac trã el/ea; nu nji s-uidiseashti;
26: nu-am narea = nu cutedz;
27: ca-atsel cu musca pri nari = aduchescu cã mini lu-am stepsul (shi-nj si pari cã am unã muscã pri nari!); ca-atsel cu musca pri cãciulã;
28: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
29: narea u-ari mari, ma nu ari hari = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi featsi aveari (acãtsatã cljag) shi va si s-poartã ca un om avut, ma nu shtii cum s-facã;
30: nu-am cu tsi sã-nj suflu narea = hiu multu oarfãn, cã nu-am paradz nitsi ti-unã distimeli; nu-am nitsi ascucheat ãn gurã; nu-am zmeanã la cur; etc.;
31: gura-lj dzãtsi, narea-lj avdi = tsi zburashti cu boatsea apusã, tsi zburashti peagalea)
{ro: nas}
{fr: nez, narine}
{en: nose, nostril}
ex: ari narea ca cundiljlu; nji s-aruviseazã nãrli; acãtsã unã sirmii shi-lj curã multu narea; nji si featsi nã luznã trãsh pi chipita-a nariljei; narea s-afurnjiseashti (s-asplinseashti, arushashti); ari nari traptã
(expr: mushatã); nãrli-a tali nu suntu
(expr: nu eshti di ugeachi, di soi bunã) trã hilji di-amirã; ari nãri hilja a moashiljei
(expr: easti hilja a moashiljei di ugeachi) ti-un gioni ca tini?; nu-ari narea
(expr: nu cuteadzã) s-mi mutreascã; nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; u vedz cã strãmbã narea
(expr: cã nu u-ariseashti tsi dzãc, cã fatsi nãji); tsi strãnghi narea?
(expr: tsi ti mindueshti sh-nu shtii tsi s-fats?; tsi, nu ti-ariseashti?); l-tradzi di nãri
(expr: lu-arãdi, l-fatsi s-adarã tsi va) sh-el nu-aducheashti; lj-tãlje nãrli
(expr: lj-curmã orixea) cu-aurlarea tsi-lj featsi; ficiorlu vinji cu nãrli frãmti
(expr: cãtãdixit, cãtãfronisit; cu tinjia scãdzutã); s-lã frãng di prota nãrli
(expr: s-lji fac s-nu mutã caplu, s-lj-aspar ditu-arhii); lã si frãndzi putsãn narea
(expr: chirurã putsãn curailu, nu cutidzarã); hãngilu cu nãrli dipusi
(expr: cãrtit, inãtusit, arushinat); nveasta sh-acãtsã narea
(expr: lj-yinea agnos); tuti cãti-ts deadi va tsã li scoatã prit nãri
(expr: atseali tsi ts-ari datã va tsã lj-aducã aminti tut chirolu, sh-va caftã s-ti discumpãri); a stipsitslor preftsã lã s-apleacã narea
(expr: lã scadi tinjia, s-cãtrãfonisescu); u bagã multu sum nari alba
(expr: lu-arãseashti multu arãchia); nu u-au tu-arshini cã va lã ljai mirlu sh-va lã u dai tu nari
(expr: va-lj cãtãdixeshti; va-lj fats s-lã scadã tinjia); cu dzeana lai-gãlãitsã sh-cu nãrli trapti
(expr: mushati)
§ nas1 (násŭ) sn nasuri (ná-surĭ) – (unã cu nari)
ex: ma mutrits-lu di pi nas (nari)
§ nãros (nã-rósŭ) adg nãroasã (nã-rŭá-sã), nãrosh (nã-róshĭ), nãroasi/nãroase (nã-rŭá-si) – (om) tsi ari narea mari
{ro: năsos}
{fr: qui a un grand nez}
{en: who has a big nose}
§ nãsos (nã-sósŭ) adg nãsoasã (nã-sŭá-sã), nãsosh (nã-sóshĭ), nãsoasi/nãsoase (nã-sŭá-si) – (unã cu nãros)
§ nãreci1/nãrece (nã-ré-ci) sf nãreci (nã-récĭ) – nari njicã; (fig: nãreci = om di boi njicã; shcurtabac, scurtabac, giugia)
{ro: năsuc}
{fr: petit nez}
{en: small nose}
§ nãreci2 (nã-récĭŭ) sm, sf, adg nãreci/nãrece (nã-ré-ci), nãreci (nã-récĭ), nãreci/nãrece (nã-ré-ci) – nari njicã shi shcurtã cu mithca turnatã cãtrã nsus; om tsi ari narea njicã shi shcurtã cu chipita turnatã cãtrã nsus; cãrnu, cuciumit, cipli, shpãrtu, nciuvãnjat, ãnciuvãnjat
{ro: cârn}
{fr: camard, camus}
{en: snub, turned-up nose}
ex: nãreci lj-eara doilji ficiori
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn