piper (pi-pérŭ) sm fãrã pl –
1: unã soi di plantã tsi s-angãrlimã pri alti planti (ca unã climãtãryeaua) sh-cari fatsi yimishi njits (ca unã soi di gãrnutsã) tsi au unã anjurizmã aparti sh-un gustu tsi ardi;
2: gãrnutsãli uscati criscuti pri planta di piper cari s-bagã tu mãcãri (i mãtsinati pristi mãcãri, dupã tsi suntu adrati) tra s-lã da unã nustimadã aparti;
(expr:
1: piper lai = gãrnutlu uscat di piper (tsi ari unã hromã lai);
2: piper arosh = pulbiri di pipercã aroshi, uscatã, tsi ardi;
3: piper ãntr-oclji = (zbor abrashcu) tsi usturã, tsi ardi ca piperlu cãndu lu-aruts tu oclji; s-dzãtsi cãndu lu urgheshti pri cariva;
4: mi-adar piper tu fatsã = arushescu tu fatsã, di-arshini, poati, ashi cum s-fatsi omlu cãndu bagã multu piper ãn gurã;
5: ca sarea cu piperlu s-duc = neg deadun, s-uidisescu;
6: piper pisti pileafi = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-ameasticã tu lucri xeani, tu lucri niuidisiti;
7: cãndu ari sari, nu-ari piper; sh-cãndu ari piper, nu-ari sari = (i) easti multu oarfãn, ftoh; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
8: s-nu-aruts piper tu mãcari xeanã = nu ti-amistica tu lucrili-a altui; mutrea-ts lucrul a tãu)
{ro: piper (arbore şi fruct)}
{fr: poivrier, poivre}
{en: pepper-plant, pepper}
ex: bãgash sari sh-piper; bãgã multu piper tu ghelã; cari ari multu piper, bagã sh-tu uscati; toarnã cu mãshitsa-a ljei tutã pipilitsa, cu sari sh-cu piper, tu mãcarea-a hiljlui di-amirã; dusi s-lji chiseadzã piper ãn cap, ta s-lji yinã mintea; dusi di u mulje tu-unã pipilitsã cu piper arosh; va piper ãn gurã
(expr: …tra si zburascã cum lipseashti, icã s-nu zburascã dip); tuts s-adra piper tu fatsã
(expr: arosh ca piperlu di-arshini); piper lai (dit gãrnutsãli di piper), piper arosh (di piperchi); tsi-ts lipsea, mãrate preftu, s-aruts piper tu xeanã mãcari
(expr: s-ti-ameastits tu lucri xeani)!
§ chiper1 (chi-pérŭ) sm fãrã pl – (unã cu piper)
ex: chiper (piper) trã (arcari tu) oclji
§ mpipiredz (mpi-pi-rédzŭ) vb I mpipirai (mpi-pi-ráĭ), mpipiram (mpi-pi-rámŭ), mpipiratã (mpi-pi-rá-tã), mpipirari/mpipirare (mpi-pi-rá-ri) – aruc piper (tu mãcari); pipiredz;
(expr:
1: mi mpipiredz = mi cãrteashti, mi nvirinedz;
2: mpipiredz foc; mpipiredz turbat = mpipiredz multu, bag multu di multu piper;
3: om mpipirat = om multu arãu)
{ro: pipera}
{fr: poivrer}
{en: pepper}
ex: feata ishi sh-ansãrã shi mpipirã mãcãrli (bãgã piper tu mãcãri); tsi prici di om, tsi jujul yini di lã nsarã shi mpipireadzã mãcarea?
§ mpiper (mpi-pérŭ) vb I mpipirai (mpi-pi-ráĭ), mpipiram (mpi-pi-rámŭ), mpipiratã (mpi-pi-rá-tã), mpipirari/mpipirare (mpi-pi-rá-ri) – (unã cu mpipiredz)
§ mpeapir (mpeá-pirŭ) vb I mpipirai (mpi-pi-ráĭ), mpipiram (mpi-pi-rámŭ), mpipiratã (mpi-pi-rá-tã), mpipirari/mpipirare (mpi-pi-rá-ri) – (unã cu mpipiredz)
ex: mpipirai pescul (lj-bãgai piper a pescului); tsi ti mpipirash
(expr: nvirinash) ashi?
§ mpipirat (mpi-pi-rátŭ) adg mpipiratã (mpi-pi-rá-tã), mpipirats (mpi-pi-rátsĭ), mpipirati/mpipirate (mpi-pi-rá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã piper (multu); pipirat
{ro: piperat}
{fr: poivré}
{en: peppered}
ex: ghelã mpipiratã (tsi-lj s-ari bãgatã piper, multu piper); easti mulu mpipiratã mãcarea; mini mi-arisescu ghelili nsãrati shi mpipirati (cu sari sh-piper); mãcarea nu s-bãga n gurã di nsãratã turbatã, shi di mpipiratã foc!
(expr: multu mpipiratã, tsi-lj s-ari bãgatã multu piper)
§ mpipirari/mpipirare (mpi-pi-rá-ri) sf mpipirãri (mpi-pi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã piper (tu mãcari); pipirari
{ro: acţiunea de a pipera, piperare}
{fr: action de poivrer}
{en: action of peppering}
ex: mpipirarea nu-i bunã iuva
§ pipiredz (pi-pi-rédzŭ) vb I pipirai (pi-pi-ráĭ), pipiram (pi-pi-rámŭ), pipiratã (pi-pi-rá-tã), pipirari/pipirare (pi-pi-rá-ri) – (unã cu mpipiredz)
§ pipirat (pi-pi-rátŭ) adg pipiratã (pi-pi-rá-tã), pipirats (pi-pi-rátsĭ), pipirati/pipirate (pi-pi-rá-ti) – (unã cu mpipirat)
ex: cari s-hibã pipiratã (s-lji s-aibã bãgatã piper; expr: cari s-hibã arauã); cara s-nu hibã ghela niheamãtã pipiratã shi nsãratã, nu ari lizeti
§ pipirari/pipirare (pi-pi-rá-ri) sf pipirãri (pi-pi-rắrĭ) – (unã cu mpipirari)
§ pipiritsã1 (pi-pi-rí-tsã) sf pipiritsã (pi-pi-rí-tsã) – unã njicã botsã (i vas) tsi ari guvi tu-unã parti (capit) prit cari treatsi piperlu tsi s-arucã pi mãcari
(expr: (lj-li dau unã) pipiritsã = (dau) agudituri (cu puteari sh-unã dupã-alantã) pri cariva i tsiva cu mãna (ciciorlu, bushlu, lemnul, pãrjina, etc.); bãteari greauã, pãrjinã, pãparã, paparã, puparã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, fushti, chiutecã)
{ro: piperniţa}
{fr: poivrier}
{en: pepper-box}
ex: pipiritsa nu-ari piper; bagã piper tu pipiritsã
§ pipilitsã (pi-pi-lí-tsã) sf pipilitsã (pi-pi-lí-tsã) – (unã cu pipiritsã1)
ex: dusi di u mulje tu-unã pipilitsã cu piper arosh; toarnã cu mãshitsa-a ljei tutã pipilitsa cu sari sh-cu piper; si-lj ljai fumlu ali Mari, lj-gri pipilitsa di pri pulitsã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn