DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ageamit

ageamit (a-gĭa-mítŭ) adg ageamitã (a-gĭa-mí-tã), ageamits (a-gĭa-mítsĭ), ageamiti/ageamite (a-gĭa-mí-ti) – tsi nu shtii s-lu facã ghini un lucru (cã nu-ari nvitsatã ninga s-lu facã cum lipseashti); njic sh-cu mintea nicoaptã; agimit, ageamiu, ageami, ninvitsat
{ro: ageamiu, începător}
{fr: novice, naif}
{en: apprentice, naïve}
ex: nicriscutã shi ageamitã (ninvitsatã); easti nica ageamit (njic, nu shtii multi); eara ageamit (cu mintea nicoaptã), nu shtia cum s-u ndreagã; eshti ageamitã, metsi cã perlu tsi sã featsi fuljor

§ agimit (a-gi-mítŭ) adg agimitã (a-gi-mí-tã), agimits (a-gi-mítsĭ), agimiti/agimite (a-gi-mí-ti) – (unã cu ageamit)
ex: muljarea agimitã

§ ageamiu (a-gĭa-míŭ) adg ageamii/ageamie (a-gĭa-mí-i), ageamii (a-gĭa-míĭ), ageamii (a-gĭa-míĭ) – (unã cu ageamit)
ex: ageamia featã plãndzi

§ ageami1 (a-gĭa-mí) adg ageamii/ageamie (a-gĭa-mí-i), ageamii (a-gĭa-míĭ), ageamii (a-gĭa-míĭ) – (unã cu ageamit)
ex: ficior ageami (tinir, ninvitsat); cal ageami (agru, ninvitsat)

§ agimitescu (a-gi-mi-tés-cu) adg agimiteascã (a-gi-mi-teás-cã), agimiteshtsã (a-gi-mi-tésh-tsã), agimiteshti (a-gi-mi-tésh-ti) – faptu ca di-un ageamit
{ro: de ageamit}
{fr: fait par un novice}
{en: as made by an apprentice or somebody naïve}
ex: lucru agimitescu (ca faptu di-ageamit)

§ ageamilãchi/agea-milãche (a-gĭa-mi-lắ-chi) sf ageamilãchi (a-gĭa-mi-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi un om s-hibã ageamit, s-nu shtibã multi; ficiureatsã, lishurami, glãrimi
{ro: copilărie, naivitate, prostie}
{fr: enfance, naïveté, bêtise}
{en: childhood, naïvety, silliness}

§ ageamitlã-chi/ageamitlãche (a-gĭa-mit-lắ-chi) sf ageamitlãchi (a-gĭa-mit-lắchĭ) – (unã cu ageamilãchi)
ex: fãtsesh unã mari ageamitlãchi (glãrimi, lishurami) cãndu ti ligash cu-aestu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

amar1

amar1 (a-márŭ) sm fãrã pl – dureari sufliteascã (un dor greu tu suflit); mãrazi, cãnjinã, amãrãciuni, cripari, etc.
{ro: amar, amărăciune}
{fr: amertume, chagrin}
{en: sadness}
ex: di tru a arniului amar (mãrazi, cãnjinã); amar di (multã shi greauã) neauã

§ amar2 (a-márŭ) adg amarã (a-má-rã), amari (a-márĭ), amari/amare (a-má-ri) – tsi ari gustul (lizetea) a hearãljei (a pilonjlui, a sulfat-lui/chininãljei); amãros, merahun
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer, funeste}
{en: bitter}
ex: yitria tsi nj-ari scriatã easti amarã fãrmac; merlu tsi mãcai eara amar; amari lucri; cari nu gustã amarlu (un lucru amar) nu shtii tsi easti zahãrea; lãcrinj amari; lu-arsi amarlu (di moarti) gãgosh

§ amãros (a-mã-rósŭ) adg amãroasã (a-mã-rŭá-sã), amãrosh (a-mã-róshĭ), amãroasi/amãroase (a-mã-rŭá-si) – (unã cu amar2)
ex: pilonj amãros

§ amar3 (a-marŭ) adv – cu amãrãciuni
{ro: amar}
{fr: amèrement, péniblement}
{en: with sadness}
ex: si-nj lu cãntsã tini-amar

§ amãrãciuni1/amã-rãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã, virin
{ro: amărăciune}
{fr: chagrin}
{en: sadness}
ex: aeshti doi anj avu, mãrata, multi amãrãciunj (cripãri, siclets)

§ amãreatsã1 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

§ amãrami1/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni1)
ex: multã amãrami aduchescu

§ amãrari3/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

broascã1

broascã1 (brŭás-cã) sf broashti/broashte (brŭásh-ti) – ma multi turlii di-unã prici tsi bãneadzã tu apã icã pri loc, cu truplu moali, ãncljis tu-unã cãpachi usoasã dit cari poati sã scoatã caplu shi cicioarli (sh-tu cari poati sã sh-lu tragã tut truplu nãntru cãndu lipseashti si s-afireascã di dushmanj); catã, cãtã
{ro: broască ţestoasă}
{fr: tortue}
{en: turtle}
ex: nu-i ghini s-vatsãnj broascã (cãthã); njicã-i sh-broasca, ma gurã mari ari; tu-aripidinã sh-broasca alagã

§ bruscami1/bruscame (brus-cá-mi) sf bruscãnj(?) (brus-cắ-njĭ) – multsãmi mari di broashti (cãthi); dãmara-a broashtilor (a cãthilor)
{ro: broştet}
{fr: grand nombre de tortues}
{en: large number of turtles}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãlami1/cãlame

cãlami1/cãlame (cã-lá-mi) sf cãlãnj (cã-lắnjĭ) – soi di earbã tsi poati s-creascã multu mari (pãnã la 4-5 metri), cu truplu corcan, cu trei muclji sh-cu noduri tu locuri-locuri, dit cari s-fac mplitituri; trescã, trãscã, etc.
{ro: trestie}
{fr: roseau}
{en: reed}
ex: cãntã cu flueara di cãlami

§ calemi1/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) shi calenuri (ca-lé-nurĭ) – cundilj (veclju, nturtsescu) di cãlami; cundilj, peanã;
(expr: am calemi bunã = ngrãpsescu ghini)
{ro: condei de trestie}
{fr: plume de roseau}
{en: reed pen}

§ calemgi (ca-lem-gi) sm calemgeadz (ca-lem-gĭádzĭ) – om tsi shtii sã ngrãp-seascã (cu calemea); om a curi tehni easti sã ngrãpseascã
{ro: care ştie să scrie; scriitor}
{fr: qui sait comment écrire; ecrivain}
{en: who knows how to write; writer}

§ calemi2/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) – cãlami ndreaptã trã lucrarea-a bumbaclui cãndu s-deapinã hirili; hãlati cu cari s-deapinã hirili di lãnã; dipinãtor
{ro: haspel}
{fr: dévidoir, chevillette}
{en: reeling machine}
ex: feci tsindzãts di calenj ca s-deapin bumbac

§ cãlimisescu (cã-li-mi-sés-cu) vb IV cãlimisii (cã-li-mi-síĭ), cãlimiseam (cã-li-mi-seámŭ), cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisiri/cãlimisire (cã-li-mi-sí-ri) – ndreg urdzãtura di la arãzboi trã tsãseari
{ro: prepara urzitura pentru ţesut}
{fr: préparer l’ourdissage de la chaîne pour la toile}
{en: prepare the warp for weaving}

§ cãlimisit (cã-li-mi-sítŭ) adg cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisits (cã-li-mi-sítsĭ), cãlimisi-ti/cãlimisite (cã-li-mi-sí-ti) – (urdzãtura) tsi easti ndreaptã trã tsãseari
{ro: (urzitura) preparată pentru ţesut}
{fr: (l’ourdissage de la chaîne) préparé pour la toile}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn