(expr: l-metur = lu scot, lu-agunescu)
{ro: mătura}
{fr: balayer}
{en: sweep}
ex: avea mituratã (arnitã) uborlu tut, cãndu nã sculãm noi; l-miturarã di-aoa
(expr: lu scoasirã, lu-agunirã di-aoa)

§ miturat (mi-tu-rãtŭ) adg mituratã (mi-tu-rá-tã), miturats (mi-tu-rátsĭ), miturati/miturate (mi-tu-rá-ti) – tsi easti ca (cu) cupriili spãstriti cu metura; arnit, spãstrit
{ro: măturat}
{fr: balayé}
{en: sweeped}

§ miturari/miturare (mi-tu-rá-ri) sf miturãri (mi-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arnescu cupriili; arniri, spãstriri
{ro: acţiunea de a mătura; măturare}
{fr: action de balayer, balai}
{en: action of sweeping}
ex: di n cucots (di tahina) ahiurhi miturarea (arnirea) a uborlui

§ nimiturat (ni-mi-tu-rãtŭ) adg nimituratã (ni-mi-tu-rá-tã), nimiturats (ni-mi-tu-rátsĭ), nimiturati/nimiturate (ni-mi-tu-rá-ti) – tsi nu easti miturat; nearnit
{ro: nemăturat}
{fr: non balayé}
{en: unsweeped}
ex: uborlu nimiturat (tsi nu easti dat cu metura, nearnit)

§ nimitura-ri/nimiturare (ni-mi-tu-rá-ri) sf nimiturãri (ni-mi-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-meturã cupriili; nearniri
{ro: acţiunea de a nu mătura; nemăturare}
{fr: action de ne pas balayer}
{en: action of not sweeping}

{fr: action de ne pas balayer}
{en: action of not sweeping}

§ arnealã2 (ar-neá-lã) sf arneli (ar-nélĭ) – (unã cu arniri1)

§ arniri2/arnire (ar-ní-ri) sf arniri (ar-nírĭ) – hãlati (lungã di vãrã metru) faptã di-unã coadã tsi s-tsãni cu mãna shi un mãnuclju di hiri di arugoz (trescã i palji) cu cari s-arneashti (casa, avlia, etc.); meturã, arnealã
{ro: mătură}
{fr: balai}
{en: broom}

§ arnealã3 (ar-neá-lã) sf arneli (ar-nélĭ) – (unã cu arniri2)
ex: cu arneala (metura) arnim udãlu

§ arniturã (ar-ni-tú-rã) sf arnituri (ar-ni-túrĭ) – cupriili adunati cu metura; arniri, arnealã
{ro: măturătură}
{fr: balayure}
{en: sweep}

8: coada-a puljlui sf (pluralu ?) = unã soi di lilici;
9: coada-a njelui sf (pluralu: codzli-a njelui) = unã soi di lilici tsi creashti pri cãmpu; bãrdenji, burdenji;
10: coada-a cucotlui (coá-da-cu-cót-lui) sf (pluralu: codzli-a cucotlui) = numã datã la ma multi turlii di planti tsi crescu mash tu locuri vlãngoasi shi aumbroasi dit pãduri, cu truplu subtsãri, frãndzã lãrdzi shi sumigoasi, sh-cu lilici di ma multi hromi;
11: coada-a foarticãljei = unã soi di bubulic, insectã;
12: coadã di tãpoarã = un dit mesea-a noastrã tsi easti shpiun, prudot i fatsi-agioclu-a dushmanlui fãrã shtirea-a noastrã;
13: coadã di oclju (a ocljului) = mardzinea di nastãnga i di nandreapta a ocljului;
14: atsel cu coadã = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
15: ari coada groasã = easti avut, ari cljag;
16: am coadi pri dinãpoi = am oaminj (nicuchirã, ficiori, etc.) tsi tsãn di mini, di cari lipseashti s-am angãtan, tsi-lj hrãnescu, tsi-lj mutrescu, etc.;
17: nj-da coada; minã coada; da (di) coadã = (i) semnu cã va tsiva, cã ashteaptã sã-lj si da tsiva, cã easti etim s-facã tsiva; (ii) s-dzãtsi trã muljarea (putana) tsi easti etimã, di-aradã, si s-bagã tu-ashtirnut cu bãrbatslji;
18: mut coada nsus = (i) ljau curai, mi-aspun gioni; aspun cã tora am curailu s-fac tsiva; (ii) (trã feaminã, putanã) voi shi escu etimã s-mi bag tu-ashtirnut, s-mi-ambairu;
19: lj-bag coadi a unui lucru = lu umflu, lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu nflurescu, lj-bag coarni, l-fac di per funi, etc.;
20: nj-bag coada (iuva) = mi-ameastic tu lucri iu nu lipseashti;
21: sh-bãgã draclu coada = s-mintirã lucrili;
22: lja-nj coada! = nu mi mealã; nu pots sã-nj fats tsiva; pots s-fats tsi s-vrei; nu nj-easti fricã; mãcã-nj coaljili;
23: lj-ljau tora coada! = du-si, nu pot s-lji fac tora tsiva!;
24: l-mut di coadã = lu-alavdu, l-culãchipsescu;
25: l-calcu pi coadã = lu-agudescu aclo iu-l doari ma multu;
26: nu-nj cadi coada (s-lu fac un lucru) = nu-avursescu, nu pat tsiva (s-lu fac un lucru);
27: u-adun coada = (i) nchisescu s-mi duc iuva, fug, u-angan cãtsaua, u shpirtuescu, u cãlescu; (ii) fug arushinat, tãpinusit; mi-arushinedz;
28: din cap pãnã n coadã = ditu-nchisitã pãnã tu bitisitã;
29: nu-ari ni coadã, ni cap = easti mintit, alocuta, di nu pots s-aducheshti tsiva di tsi s-fatsi;
30: pi coada di cãrpitor = vãrnãoarã, cã cãrpitorlu nu-ari coadã)
{ro: coadă; cosiţă}
{fr: queue; tresse, coin de l’oeil, tige, pédoncule, manche (du balai), traîne (d’une robe), etc.}
{en: tail; braid, peduncle, pigtail, ponytail, stalk, handle, end, etc.}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); drac tu chisã, n tser tut drac, s-easti vãrnã coadã-nj trag, pri-iutsido cu coada mi bag, din dauã, trei mash una fac, pãnã tsi sh-di coadã-ascap; (angucitoari: aclu cu hir); boulu sh-calu s-apãrã di mushti sh-cu coada; arãnjoslu scoasi coada-a puljlui; coada-a cãnilui shadi ncãrshiljatã; a nunlui, di nimaljili fripti lji s-adutsi coada ca ti tinjii; u-acãtsã feata di coadi (di cusitsã); coadã (cusitsã) lungã sh-minti shcurtã; la mãcari protlu, la lucru nitsi coadã; di codzli di cireashi, uscati sh-hearti, s-fatsi ceai bunã; coada (fig: atsel dit soni, atsel ma slablu, ma glarlu, etc.), cap easti la noi sh-luplu, picurar la oi; gortsul ari coada dinãpoi; easti coada a tutulor (fig: easti-atsel dit soni, atsel tsi yini dupã tuts alantsã); anjlji dit coadã (fig: dit soni) nã scãdzurã; nai ãn coadã (fig: dip tu soni) dzãsi; shi-lj fatsi n coadã (fig: shi-lj fatsi dip tu soni); sh-sãrmili, sh-atseali, li-arni tuti n coadã (fig: li arni tu soni, tu bitisitã); earam multu avursit sh-armash tu coadã (fig: tu soni); adrai nãscãnti coadi (fig: nj-aflai, nj-acumprai, psunisii nãscãnti oi) sh-mi-alãchii dupã nãsi (sh-mi loai dupã eali); yini coadã dupã mini (fig: lu-am dipriunã dupã mini); di coadi buni (fig: di lãna di la coada-a oilor) s-adarã shi usturã; aflã coadi (fig: cusuri) tu lucrili-a meali; bagã coadi la-atseali tsi featsi; am coadi pri dinãpoi
(expr: am oaminj tsi tsãn di mini, nicuchirã, cilimeanj, etc. tsi lipseashti s-lji hrãnescu, s-lji mutrescu, etc.); u-ari coada groasã
(expr: ari aveari, ari cljag); capra u mutã coada nsus
(expr: (i) sh-lo curailu; icã (ii) sh-aspusi poalili, hearhica, chizda); pãn nu da coada
(expr: pãnã nu lã fatsi semnu) cãtsaua, nu s-lja cãnjlji dupã nãsã; ahtãri suntu-arbineshlji, di coadã cãndu-lj muts
(expr: cãndu lj-alavdzã); lja-nj coada, lupe!
(expr: nu pots s-nj-adari tsiva!; pots s-fats tsi vrei; nu mi mealã, lupe!); ai, loats-lji tora coada
(expr: nu putets tora s-lji fãtsets tsiva!); lj-bagã coadi, tut coadi lj-aflã (fig: mash cusuri lj-aflã); alãchescu coadi a altui (fig: dzãc cã suntu-a lui, cusurli tsi li ari un altu); lja-l dinanumirea, cã nu va-ts cadã coada
(expr: expr: nu va s-pats tsiva); va-ts cadã coada
(expr: va s-pats tsiva) s-lu fatsi lucurlu?; u-adunã coada cãtrã-acasã
(expr: fudzi cãtrã-acasã arushinat, tãpinusit, cãtãfronisit, cu nãrli frãmti, tãljati); u-adunarã coada
(expr: fudzirã, u-angãnarã cãtsaua), cãnili cu cãtusha; ljundarlji u-adunarã coada
(expr: fudzirã-arushinats); u-adunã coada
(expr: fudzi arushinat, tãpinusit, cãtrãfonisit) sh-nu s-mata vidzu; sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; tut boulu-l mãcã, sh-la coadã
(expr: tu soni, tu bitisitã) s-curmã
(expr: s-dzãtsi tr-atsel tsi-l fatsi tut lucrul, mash cã lucrul atsel njic dit soni tsi lipseashti fãtseari, nu poati s-lu bitiseascã)

§ cuditsã (cu-dí-tsã) sf cuditsi/cuditse (cu-dí-tsi) –
1: coadã njicã;
2: partea di schinãrat a omlui tsi bitiseashti ma nsus di cur)
{ro: codiţă}
{fr: petite queue; racine de la queue, tronçon}
{en: little tail; root of the tail}
ex: va-nj ljai cuditsa!
(expr: nu pots sã-nj fats tsiva; mãcã-nj coaljili; nu mi mealã)

§ cudat (cu-dátŭ) adg cudatã (cu-dá-tã), cudats (cu-dátsĭ), cudati/cudate (cu-dá-ti) – cu coadã (lungã shi speasã); expr (oclji cudats = oclji tsi suntu ca lundzi, ca migdala)
{ro: codat}
{fr: avec une queue longue}
{en: with a long tail}

§ cudar (cu-dárŭ) adg cudarã (cu-dá-rã), cudari (cu-dárĭ), cudari/cudare (cu-dá-ri) – omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coada; (fig: cudar = om tsi nu easti bun trã tsiva; vagabondu, dilbider, ciuhljan, dãrmalã, pezevenghiu, etc.)
{ro: codan, codaş}
{fr: le dernier}
{en: the last}
ex: cap sh-cudarlji (sh-atselj di la coadã) cãntã sh-gioacã hãriosh; nishti cudari (fig: vagabondzã, dilbideri), Dumnidzã s-ti-ascapã!

§ codus (có-dus) sm, sf codusã (có-du-sã), codush (có-dushĭ), codusi/coduse (có-du-si) – (unã cu cudar)
ex: hiu codus (atsel di la coadã, dit soni)

{ro: acţiunea de a sta la colţul vetrei}
{fr: action de mettre quelqu’un dans un coin (de la chambre)}
{en: action of putting someone to seat in the corner (best place) of the room}

§ discohi (dis-cóhĭŭ) (mi) vb I discuheai (dis-cu-hĭáĭ), discuheam (dis-cu-hĭámŭ), discuheatã (dis-cu-hĭá-tã), discuheari/discuheare (dis-cu-hĭá-ri) – min (scot) pri cariva (tsiva) dit loclu (tu cohi) iu s-aflã; caftu s-aflu tsiva cu mutrirea (pusputirea), tu-un loc cu multi lucri; guzgunipsescu, pusputescu
{ro: scotoci; muta (mişca) din loc (colţ)}
{fr: fouiller; déplacer quelqu’un d’une place, d’un coin}
{en: search; move someone from his place, corner}
ex: discuhearã (guzgunipsirã, pusputirã prit) casa tutã

§ discuheat (dis-cu-hĭátŭ) adg discuheatã (dis-cu-hĭá-tã), discuheats (dis-cu-hĭátsĭ), discuheati/discuheate (dis-cu-hĭá-ti) – tsi easti minat dit cohilu-a lui; (loc) tsi easti mutrit ghini trã un lucru; guzgunipsit, pusputit
{ro: scotocit; mutat (mişca) din loc (colţ)}
{fr: fouillé; qui est déplacé d’une place, d’un coin}
{en: search; moved from his place, corner}

§ discuheari/discuheare (dis-cu-hĭá-ri) sf discuheri (dis-cu-hĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti discuheat
{ro: acţiunea de a scotoci; de a muta (mişca) din loc (colţ)}
{fr: action de fouiller; de déplacer quelqu’un d’une place, d’un coin}
{en: action of searching; of moving someone from his place, corner}

{ro: înlemni, înmărmuri}
{fr: rester abasourdi, être stupéfait, pétrifier}
{en: stupefy, dumbfound}
ex: s-mãrmurisi (s-featsi ca marmura) di mprostu; trãdzea nãoarã cu metura shi-lj mãrmurisea di mproshti (lj-fãtsea s-nu poatã si s-minã, lj-limnu-sea); mãrmurisii di fricã

§ mãrmurisit (mãr-mu-ri-sítŭ) adg mãr-murisitã (mãr-mu-ri-sí-tã), mãrmurisits (mãr-mu-ri-sítsĭ), mãrmu-risiti/mãrmurisite (mãr-mu-ri-sí-ti) – tsi ari armasã ca unã cheatrã (ca marmura, lemnul, etc. fãrã si s-minã dip dit loc); limnusit, limnat, nmãrmurisit, mãrmurãsit, mãrmãrisit
{ro: înlemnit, înmăr-murit}
{fr: abasourdi, stupéfait, pétrifié, raidit}
{en: stupefied, petrified, dumbfounded}
ex: shidzu ca mãrmurisitã (ca marmura, cheatra, lemnul)

§ mãrmurisiri/mãrmurisire (mãr-mu-ri-sí-ri) sf mãrmurisiri (mãr-mu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mãrmuriseashti; limnusiri, limnari, nmãrmurisiri, mãrmurãsiri, mãrmãrisiri
{ro: acţiunea de a înlemni, înlemnire, înmărmurire}
{fr: action de devenir stupéfait, de pétrifier; stupéfaction}
{en: action of becoming stupefied, dumfounded}

§ nmãrmurisescu (nmãr-mu-ri-sés-cu) vb IV nmãrmurisii (nmãr-mu-ri-síĭ), nmãrmuriseam (nmãr-mu-ri-seámŭ), nmãrmurisitã (nmãr-mu-ri-sí-tã), nmãrmurisiri/nmãrmurisire (nmãr-mu-ri-sí-ri) – (unã cu mãrmurisescu)

§ nmãrmurisit (nmãr-mu-ri-sítŭ) adg nmãr-murisitã (nmãr-mu-ri-sí-tã), nmãrmurisits (nmãr-mu-ri-sítsĭ), nmãrmurisiti/nmãrmurisite (nmãr-mu-ri-sí-ti) – (unã cu mãrmu-risit)

§ nmãrmurisiri/nmãrmurisire (nmãr-mu-ri-sí-ri) sf nmãrmurisiri (nmãr-mu-ri-sírĭ) – (unã cu mãrmurisiri)

§ mãrmurãsescu (mãr-mu-rã-sés-cu) (mi) vb IV mãrmurãsii (mãr-mu-rã-síĭ), mãrmurãseam (mãr-mu-rã-seámŭ), mãrmurãsitã (mãr-mu-rã-sí-tã), mãrmurãsiri/mãrmurãsire (mãr-mu-rã-sí-ri) – (unã cu mãrmurisescu)
ex: mãrmurãsii di fricã

§ mãrmurãsit (mãr-mu-rã-sítŭ) adg mãrmurãsitã (mãr-mu-rã-sí-tã), mãrmurãsits (mãr-mu-rã-sítsĭ), mãrmurãsiti/mãmurãsite (mãr-mu-rã-sí-ti) – (unã cu mãrmurisit)
ex: armasi mãrmurãsit

§ mãrmurãsi-ri/mãrmurãsire (mãr-mu-rã-sí-ri) sf mãrmurãsiri (mãr-mu-rã-sírĭ) – (unã cu mãrmurisiri)

§ mãrmursescu (mãr-mur-sés-cu) (mi) vb IV mãrmursii (mãr-mur-síĭ), mãrmurseam (mãr-mur-seámŭ), mãrmursitã (mãr-mur-sí-tã), mãrmursiri/mãrmursire (mãr-mur-sí-ri) – (unã cu mãrmurisescu)
ex: s-mãrmursi di fricã

§ mãrmursit (mãr-mur-sítŭ) adg mãrmursitã (mãr-mur-sí-tã), mãrmursits (mãr-mur-sítsĭ), mãrmursiti/mãmurãsite (mãr-mur-sí-ti) – (unã cu mãrmurisit)

§ mãrmursiri/mãrmursire (mãr-mur-sí-ri) sf mãrmursiri (mãr-mur-sírĭ) – (unã cu mãrmu-risiri)

§ mãrmãrisescu (mãr-mã-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrmãrisii (mãr-mã-ri-síĭ), mãrmãriseam (mãr-mã-ri-seámŭ), mãrmãrisitã (mãr-mã-ri-sí-tã), mãrmãrisiri/mãrmãrisire (mãr-mã-ri-sí-ri) – (unã cu mãrmurisescu)

§ mãrmãrisit (mãr-mã-ri-sítŭ) adg mãrmãrisitã (mãr-mã-ri-sí-tã), mãrmãrisits (mãr-mã-ri-sítsĭ), mãrmãrisiti/mãrmãrisite (mãr-mã-ri-sí-ti) – (unã cu mãrmurisit)
ex: turnã caplu cãtrã iu avea tucinjlji shi armasi mãrmãrisit di harauã

§ mãrmãrisiri/mãrmãrisire (mãr-mã-ri-sí-ri) sf mãrmãrisiri (mãr-mã-ri-sírĭ) – (unã cu mãrmurisiri)