{ro: acţiunea de a speria}
{fr: action de (s’)éffrayer; de (s’)éffaroucher; de (s’)ébrouer}
{en: action of frightening, of scaring; of startling}

§ aspãra-ri/aspãrare (as-pã-rá-ri) sf aspãrãri (as-pã-rắrĭ) – (unã cu aspãreari)

§ neaspãreat (neas-pã-reátŭ) adg neaspãreatã (neas-pã-reá-tã), neaspãreats (neas-pã-reátsĭ), neaspãreati/neas-pãreate (neas-pã-reá-ti) – tsi nu easti aspãreat; tsi nu-lj s-ari faptã fricã; tsi nu-ari fricã; ninfricushat, etc.
{ro: neînfricat, nesperiat}
{fr: qui n’est pas éffrayé}
{en: who is not frightened}

§ neas-pãreari/neaspãreare (neas-pã-reá-ri) sf neaspãreri (neas-pã-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aspari cariva; ninfricushari, etc.
{ro: acţiunea de a nu (se) speria}
{fr: action de ne pas (s’)éffrayer}
{en: action of not frightening, of not scaring}

§ aspãros (as-pã-rós) adg aspãroasã (as-pã-rŭá-sã), aspãrosh (as-pã-róshĭ), aspãroasi/aspãroase (as-pã-rŭá-si) –
1: tsi s-aspari lishor;
2: (lucru) tsi aspari lumea; fricos, lãhtãros
{ro: sperios}
{fr: peureux, craintif; épouvantable, terrifiant}
{en: frightened, scared; startled}
ex: s-toarnã aspãroasã (cu fricã); umbri lundzi aspãroasi (tsi ti lãhtãrsescu)

§ asparyiu (as-pár-yĭu) sn asparyiuri (as-pár-yĭurĭ) – atsea tsi ari (tsi aducheashti) omlu cãndu s-aspari; aspãreari multu mari; asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, frixi, pirdeshi, datã, ceash, trom, trumarã, cutrom
{ro: spaimă, sperietură}
{fr: alarme, frayeur}
{en: fright, fear}
ex: feata, di asparyiu, di fricã, lji si bãtu inima

§ asparizmã (as-pá-riz-mã) sf asparizmi/asparizme (as-pá-riz-mi) – (unã cu asparyiu)
ex: nãsh di-asparizmã nu-ascultã; eara s-cadã pi dintsã di asparizmã (lãhtarã); di-asparizmã lãndzidzã; porcul u vidzu groasã, s-aspãre, ma tsi asparizmã!

§ asparimã (as-pá-ri-mã) sf asparimi/asparime (as-pá-ri-mi) – (unã cu asparyiu)
ex: lumea crutsea fãtsea di-asparimã

§ asparmã (as-pár-mã) sf asparmi/asparme (as-pár-mi) – (unã cu asparyiu)
ex: asparmã (aspãreari) ahãt urutã

§ sparizmã (spá-riz-mã) sf sparizmi/asparizme (as-pá-riz-mi) – (unã cu asparyiu)
ex: nã featsi nã mari sparizmã

§ spar (spárŭ) (mi) vb II spãreai (spã-reáĭ), spãream (spã-reámŭ), spãreatã (spã-reá-tã), spãrea-ri/spãreare (spã-reá-ri) – (unã cu aspar)

§ spãreat (spã-reátŭ) adg spãreatã (spã-reá-tã), spãreats (spã-reátsĭ), spãreati/spãreate (spã-reá-ti) – (unã cu aspãreat)

§ spãreari/spãreare (spã-reá-ri) sf spãreri (spã-rérĭ) – (unã cu aspãreari)

{ro: speriat, înfricat}
{fr: épouvanté, éffrayé}
{en: frightened, scared}

§ cishiiri/cishiire (ci-shi-í-ri) sf cishiiri (ci-shi-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu trumuxeashti cariva; trumuxiri, trumãxiri, aspãreari, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, cutrumurari, bubuiri; cutrom
{ro: acţiunea de a speria, de a îngrozi; îngrozire, înspăimântare}
{fr: action de s’éffrayer; de s’épouvanter; effroi}
{en: action of frightening, of scaring; fright}

§ cishescu (ci-shĭés-cu) (mi) vb IV cishii (ci-shíĭ), cisham (ci-shĭámŭ), cishitã (ci-shí-tã), cishiri/cishire (ci-shí-ri) – (unã cu cishiescu)

§ cishit1 (ci-shítŭ) adg cishitã (ci-shí-tã), cishits (ci-shítsĭ), cishiti/cishite (ci-shí-ti) – (unã cu cishiit)

§ cishiri/cishire (ci-shí-ri) sf cishiri (ci-shírĭ) – (unã cu cishiiri)

§ cishuescu (ci-shĭu-ĭés-cu) (mi) vb IV cishuii (ci-shĭu-íĭ), cishueam (ci-shĭu-ĭámŭ), cishuitã (ci-shĭu-í-tã), ci-shuiri/cishuire (ci-shĭu-í-ri) – (unã cu cishiescu)

§ cishuit (ci-shĭu-ítŭ) adg cishuitã (ci-shĭu-í-tã), cishuits (ci-shĭu-ítsĭ), cishui-ti/cishuite (ci-shĭu-í-ti) (unã cu cishiit)
ex: cishuit (lãhtãrsit, cicãrdãsit) di-amari, di furtunã, fricuit di singur (aspãreat di singur tsi eara)

§ cishuiri/cishuire (ci-shĭu-í-ri) sf cishuiri (ci-shĭu-írĭ) – (unã cu cishiiri)

{ro: fricos; care (se) înfricoşează uşor}
{fr: craintif, peureux, celui qui éprouve facilement de l’éffroi; effrayant, épouvantable, chose qui inspire de l’éffroi; éffroyablement, épouvantablement}
{en: timorous, easily frightened; frightful; frightening, appalling}
ex: fricoslu moari acasã, eara gionili tu munti; fricoslu va s-asparã shi va s-tragã nãpoi; armãn, gione: nu-aveam vãrnã minduiri fricoasã (cari s-nã facã fricã); fricosh (tsi s-aspar lishor) ca ljepuri; va s-hibã tu fricoasã earnã (earnã tsi-adutsi fricã); unã ursã cãt un buval, mari sh-fricoasã (tsi ti fatsi s-ti-acatsã lãhtara); unã ursã murgã, unã fricoasã, ti lja frica s-u mutreshti; u-alãsã tu pãdurea fricoasã (tsi tsã fatsi fricã) sh-ermã; easti fricoasã sh-nu shadi singurã s-u vatsãnj; suflã fricos (di ti-acatsã lãhtara) prit nãri

§ fricuescu (fri-cuĭés-cu) (mi) vb IV fricuii (fri-cu-íĭ), fricueam (fri-cu-ĭámŭ), fricuitã (fri-cu-í-tã), fricuiri/fricuire (fri-cu-í-ri) – l-fac sã-lj hibã fricã; nj-easti fricã; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fric, nfric, nfrichedz, aspar, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu
{ro: înfricoşa}
{fr: (s’)épouvanter, semer l’effroi, terrifier}
{en: frighten, terrify}
ex: mi fricuii (mi-aspãreai) multu aseara; irnjiili s-fricueshti (s-ai fricã di irnjii)

§ fricuit (fri-cu-ítŭ) adg fricuitã (fri-cu-í-tã), fricuits (fri-cu-ítsĭ), fricuiti/fricuite (fri-cu-í-ti) – tsi easti aspãreat; tsi-lj s-ari faptã fricã; aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit
{ro: înfricoşat, înfricoşetor}
{fr: épouvanté, éffrayé, terrifié; éffrayant}
{en: frightened, terrified, frightening}
ex: unã boatsi fricuitã (lãhtãrsitã) ishi dit gura-a aushlui; di njilã, sh-ma multu fricuits (aspãreats)

§ fricui-ri/fricuire (fri-cu-í-ri) sf fricuiri (fri-cu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fricueashti; aspãreari, aspãrari, spãreari, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, trumuxiri, trumã-xiri, bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri
{ro: acţiunea de a (se) înfricoşa; înfricoşare}
{fr: action de (s’)éffrayer; de (s’)épouvanter; effroi, épouvante}
{en: action of frightening, of terrifying (of being freightened, terrified); terror}

§ fricushedz (fri-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I fricushai (fri-cu-shĭáĭ), fricusham (fri-cu-shĭámŭ), fricushatã (fri-cu-shĭá-tã), fricushari/fricushare (fri-cu-shĭá-ri) – (unã cu fricuescu)

§ fricushat1 (fri-cu-shĭátŭ) adg fricushatã (fri-cu-shĭá-tã), fricushats (fri-cu-shĭátsĭ), fricushati/fricushate (fri-cu-shĭá-ti) – (unã cu fricuit)
ex: tu fricushata di giudicari

§ fricushari/fricushare (fri-cu-shĭá-ri) sf fricusheri (fri-cu-shĭérĭ) – (unã cu fricuiri)

§ nfricushedz (nfri-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I nfricushai (nfri-cu-shĭáĭ), nfricusham (nfri-cu-shĭámŭ), nfricushatã (nfri-cu-shĭá-tã), nfricushari/nfricushare (nfri-cu-shĭá-ri) – (unã cu fricuescu)
ex: nu vã nfricushats (nu v-aspãreats)?; lji nfricushe (lã featsi fricã, lj-lãhtãrsi) tuts tsi eara aclo; aushlji si nfricusharã (lãhtãrsirã) di el; ficiorlu si nfricushe (s-aspãre, lãhtãrsi) multu, cãndu-l vidzu frati-su pi-ahtari halã; si nfricushe (lãhtãrsi) di-atseali tsi vidzu; si nfricushe di cãti avea faptã shi s-avea tunusitã

§ nfricushat1 (nfri-cu-shĭátŭ) adg nfricushatã (nfri-cu-shĭá-tã), nfricushats (nfri-cu-shĭátsĭ), nfricushati/nfricushate (nfri-cu-shĭá-ti) – (unã cu fricuit)
ex: dzua-atsea nfricushata (di lãhtarã); ti aflji minciunos tru ahtari nfricushatã (lãhtãroasã) sãhati; turtsãlj eara multu nfricushats (aspãreats)

§ nfricushari/nfricushare (nfri-cu-shĭá-ri) sf nfricusheri (nfri-cu-shĭérĭ) – (unã cu fricuiri)

§ ãnfricushedz (ãn-fri-cu-shĭédzŭ) (mi) vb I ãnfricushai (ãn-fri-cu-shĭáĭ), ãnfricusham (ãn-fri-cu-shĭámŭ), ãnfricushatã (ãn-fri-cu-shĭá-tã), ãnfricushari/ãnfricushare (ãn-fri-cu-shĭá-ri) – (unã cu fricuescu)

§ ãnfricushat (ãn-fri-cu-shĭátŭ) adg ãnfricushatã (ãn-fri-cu-shĭá-tã), ãnfricushats (ãn-fri-cu-shĭátsĭ), ãnfricushati/ãnfricushate (ãn-fri-cu-shĭá-ti) – (unã cu fricuit)

§ ãnfricushari/ãnfricushare (ãn-fri-cu-shĭá-ri) sf ãnfricusheri (ãn-fri-cu-shĭérĭ) – (unã cu fricuiri)

§ fric (frícŭ) (mi) vb I fricai (fri-cáĭ), fricam (fri-cámŭ), fricatã (fri-cá-tã), fricari/fricare (fri-cá-ri) – (unã cu fricuescu)

§ fricat2 (fri-cátŭ) adg fricatã (fri-cá-tã), fricats (fri-cátsĭ), frica-ti/fricate (fri-cá-ti) – (unã cu fricuit)

§ fricari2/fricare (fri-cá-ri) sf fricãri (fri-cắrĭ) – (unã cu fricuiri)

§ nfric (nfrícŭ) (mi) vb I nfricai (nfri-cáĭ), nfricam (nfri-cámŭ), nfricatã (nfri-cá-tã), nfri-cari/nfricare (nfri-cá-ri) – (unã cu fricuescu)
ex: cuscrilj tuts nã nfricheadzã (n-aspar)

§ nfrichedz (nfrí-chĭedzŭ) (mi) vb I nfricai (nfri-cáĭ), nfricam (nfri-cámŭ), nfricatã (nfri-cá-tã), nfricari/nfri-care (nfri-cá-ri) – (unã cu fricuescu)

§ nfricat (nfri-cátŭ) adg nfricatã (nfri-cá-tã), nfricats (nfri-cátsĭ), nfricati/nfricate (nfri-cá-ti) – (unã cu fricuit)

§ nfricari/nfricare (nfri-cá-ri) sf nfricãri (nfri-cắrĭ) – (unã cu fricuiri)

§ nfricushescu (nfri-cu-shĭés-cu) (mi) vb IV nfricushii (nfri-cu-shíĭ), nfricusham (nfri-cu-shĭámŭ), nfricushitã (nfri-cu-shí-tã), nfricushiri/nfricushire (nfri-cu-shí-ri) – (unã cu fricuescu)

§ nfricushit (nfri-cu-shítŭ) adg nfricushitã (nfri-cu-shí-tã), nfricushits (nfri-cu-shítsĭ), nfricushiti/nfricushite (nfri-cu-shí-ti) – (unã cu fricuit)

§ nfricushiri/nfricushire (nfri-cu-shí-ri) sf nfricushiri (nfri-cu-shírĭ) – (unã cu fricuiri)

{ro: acţiu-nea de a ameninţa, de a intimida; ameninţare, intimidare}
{fr: action de ménacer, d’intimider}
{en: action of threatening, of intimidating}
ex: iu avdza nãs fuvirsiri?!

{fr: action de frissoner; de frémir de peur; frissonnement, frémissement de peur}
{en: action of shivering (from cold, fever), of shuddering, of shaking, of being thrilled}

§ nhiurãtor (nhi-u-rã-tórŭ) adg nhiurãtoari/nhiurãtoare (nhi-u-rã-tŭá-ri), nhiurãtori (nhi-u-rã-tórĭ), nhiurãtoari/nhiurãtoare (nhi-u-rã-tŭá-ri) – tsi fatsi pri cariva sã-l treacã hiori; tsi-l fatsi pri cariva s-treamburã (di fricã, di-arcoari, etc.); fricos, lãhtãros, etc.
{ro: înfiorător}
{fr: effrayant}
{en: frightful, terrifying}
ex: easti ahãntu ntunearic shi ahãntu nhiurãtor (lãhtãros) aclo

§ hiuredz (hi-u-rédzŭ) (mi) vb I hiurai (hi-u-ráĭ), hiuram (hi-u-rámŭ), hiuratã (hi-u-rá-tã), hiurari/hiurare (hi-u-rá-ri) – (unã cu nhiuredz)

§ hiurat (hi-u-rátŭ) adg hiuratã (hi-u-rá-tã), hiurats (hi-u-rátsĭ), hiurati/hiurate (hi-u-rá-ti) – (unã cu nhiu-rat)

§ hiurari/hiurare (hi-u-rá-ri) sf hiurãri (hi-u-rắrĭ) – (unã cu nhiurari)

(expr: lãhtãrsescu dupã (trã) = am mari mirachi trã; mor sh-cher di vreari trã)
{ro: (se) speria}
{fr: effrayer, s’épouvanter, être très anxieux}
{en: frighten, scare; be frightened, be scared}
ex: earam singurã, noaptea, sh-mi lãhtãrsii (mi-acãtsã lãhtara, mi-aspãreai multu) tu pãduri; ma diunãoarã s-lãhtãrsi (s-aspãre multu); un gioni dupã cari lãhtãrsea featili
(expr: murea sh-chirea di vreari); ficiorlji a mei tsi lãhtãrsea
(expr: tsi-l vrea multu) s-dispartu di scumpul sots; sh-tora mi lãhtãrsescu cãndu nj-u-aduc aminti; va s-ti lãhtãr-seshti cãndu va s-aflji tsi easti; s-lãhtãrseashti cãndu avdi di nãsh

§ lãhtãrsit (lãh-tãr-sítŭ) adg lãhtãrsitã (lãh-tãr-sí-tã), lãhtãrsits (lãh-tãr-sítsĭ), lãhtãrsiti/lãhtãrsite (lãh-tãr-sí-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; trumuxit, trumãxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, pãvrusit, mpãvrusit, mpãvrit, bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit
{ro: speriat, înspăimântat}
{fr: épouvanté, éffrayé}
{en: frightened, scared}
ex: asuna trumpetili lãhtãrsiti (trumuxiti)

§ lãhtãrsiri/lãhtãrsire (lãh-tãr-sí-ri) sf lãhtãrsiri (lãh-tãr-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lãhtãrseashti cariva; trumuxiri, trumãxiri, aspãreari, aspãrari, spãreari, fricuiri, ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, pãvrusiri, mpãvrusiri, mpãvriri, bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri
{ro: acţiunea de a înfiora, de a (se) speria; înfiorare}
{fr: action de s’éffrayer; de s’épouvanter}
{en: action of frightening, of scaring; of being frightened, of being scared}

(expr: mi-anciup, mi-alumtu) sh-cu Dumnidzã!; lj-si mutã perlji din cap
(expr: lãhtãrseashti multu); perlu-lj si mutã
(expr: lãhtãrsi); fudzi ca di per di lup
(expr: fudz aspãreat multu, lãhtãrsit); iu draclu andzãreashti i anjurdzeashti per di lup
(expr: un lucru multu fricos), perlu sh-lja
(expr: fudzi cu dealaga, unãshunã); sh-loarã perlu
(expr: fudzirã) di-aclo; sh-lo perlu nãpoi nsus
(expr: fudzi ca zurlu); li featsi tuti-aesti pãn tu per
(expr: li featsi tuti pãnã tu nai ma njiclu lucru, nu-ascãpã tsiva); di per-per, pãn tu per u shtiu
(expr: li shtiu tuti, tu nai ma njiclu lucru); ascãparã di moarti ca di pri per
(expr: ascãparã di moarti ca trã ciudii, putsãn lipsi ca s-moarã)

§ pirush (pi-rúshĭŭ) sm pirush (pi-rúshĭ) – hir njic di per
{ro: păr mic}
{fr: petit poil}
{en: small hair}

§ piros (pi-rósŭ) adg piroasã (pi-rŭá-sã), pirosh (pi-róshĭ), piroasi/piroase (pi-rŭá-si) – tsi easti cu multsã peri
{ro: păros}
{fr: poilu}
{en: hairy, shabby}
ex: cascã piroasa, intrã bilitlu (angucitoari: ciciorlu cu pãrpodea); vidzui un om piros (cu multsã peri); fatsa multu piroasã (cu multsã peri); easti multu piros pi cheptu; mãnjli atseali piroasi (cu peri multsã) mi strindzea

§ perci/perce (pér-ci) sf perci (pércĭ) – perlu di pi caplu-a omlui alãsat s-creascã lungu shi s-cadã pãnã di pãltãri; pleati, arali, tsulufrã, tsãlufrã;
(expr: percea-a calui = coama, hiotea, griva)
{ro: plete}
{fr: long cheveux flottant sur les épaules; tresse, crinière}
{en: locks of hair, plait, plaited hair}
ex: aushlji cu percea albã (pletili albi); cu percea ncãrciljatã; cu percea lungã, chiptinatã; alãsã sã-lj cadã percea; nu ti voi, cã nu-ai perci dinãpoi; na un per di percea-a mea; s-acãtsarã di perci
(expr: sã nciuparã, s-alumtarã) di eara si s-vatãmã

§ pleati/pleate (pleá-ti) sf pleati/pleate (pleá-ti) shi pleti/plete (plé-ti) – (unã cu perci)
ex: lj-bãtea pleatili vimtul

§ piruclji/piruclje (pi-rú-clji) sf piruclji/piruclje (pi-rú-clji) – luguria (ca unã capelã) tsi sh-u bagã muljerli pri cap (sh-cãtivãrãoarã bãrbatslji calvi, chirosh), adratã di peri dealihea i calpi, tra si s-veadã cu perlu ma mushat sh-ma ghini chiptinat; pirushanã
{ro: perucă}
{fr: perruque}
{en: wig}

§ pirushanã1 (pi-ru-shĭá-nã) sf pirushani/pirushane (pi-ru-shĭá-ni) –
1: featã zveltã shi mushatã, cu perlji lundzi sh-ghini chiptinats pi frãmti;
2: hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), shutsãti niheamã, tsi pot s-cadã pri fatsã sh-pri oclji; tsulufrã, tsãlufrã, tsãruflã, arauã, zulufi, ciulii, cilii;
3: luguria (ca unã capelã) tsi sh-u bagã muljerli pri cap (sh-cãtivãrãoarã bãrbatslji calvi, chirosh), adratã di peri dealihea i calpi, tra si s-veadã cu perlu ma mushat sh-ma ghini chiptinat; piruclji
{ro: fată frumoasă cu păr lung bine pieptănat; buclă de păr, şuviţă de păr; perucă}
{fr: belle fille aux cheveux longs et bien coiffés sur le front; boucle de cheveux, mèche de cheveux; perruque}
{en: beautiful girl with long hairs well combed; curl, lock, ringlet; wig}
ex: nveastã pirushanã (zveltã, mushatã sh-pirifanã); featã pirushanã (featã scumpã; featã mushatã), dã-nj nã chicã di-apã; moi lãvdatã pirushanã (featã mushatã sh-cu perlu lungu ghini chiptinat); ta s-tsã ndredz laili arauã, laili-arauã sh-pirushanã (laili zulufi shi piruclja); flurii s-li coasã di cãciulã stri pirushanã (piruclji)

§ peryi/perye (pér-yi) sf pl(?) – hãlati faptã di-unã ploaci (di lemnu, os, metal, etc.) di cari suntu-acãtsats peri (di prãvdzã, metal, etc.) sh-cu cari s-freacã fatsa-a lucrilor (stranjilor, etc.) tsi vor curari; vurtsã, fãrci, furci, cetcã
{ro: perie}
{fr: brosse}
{en: brush}
ex: scuturã-nj stranjlu cu peryea (vurtsa)

§ peryiu (pér-yĭu) (mi) vb I piryeai (pir-yĭáĭ), piryeam (pir-yĭámŭ), piryeatã (pir-yĭá-tã), piryeari/piryeare (pir-yĭá-ri) – dau cu peryea (vurtsa) pri stranji (i alti lucri) tra s-li cur di peri (i di-alti lucri); dau cu vurtsa (fãrcea, cetca)
{ro: peria}
{fr: brosser}
{en: brush}
ex: peryi-lj fesea c-ari peri

§ piryeat (pir-yĭátŭ) adg piryeatã (pir-yĭá-tã), piryeats (pir-yĭátsĭ), piryeati/piryeate (pir-yĭá-ti) – pri cari s-ari datã cu peryea
{ro: periat}
{fr: brossé}
{en: brushed}

§ piryeari/piryeare (pir-yĭá-ri) sf piryeri (pir-yérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-da cu peryea (vurtsa) pristi un lucru
{ro: acţiunea de a peria}
{fr: action de brosser}
{en: action of brushing}
ex: cu piryearea-a stranjilor lã cãdzu tut perlu