|
|
lunjidã
lunjidã (lu-njí-dã) sf – vedz tu unjidã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: unjidãbrisimi/brisime
brisimi/brisime (bri-sí-mi) sf brisinj (bri-sínjĭ) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis budinlu (yermul) di mitasi (dupã tsi eara lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari si scot hirili dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, fustãnj, cãmesh, etc.; hir shutsãt di mãtasi; brãsimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, mãtasi, mitasi, mitaxi, sirmã, santacrutã, burungicã, burungichi, gron
{ro: fir de mătase}
{fr: fil de soie; soie torse}
{en: silk thread}
ex: hir galbin di brisimi
§ brishimi/brishime (bri-shí-mi) sf brishinj (bri-shínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: oaea aestã ari perlu di lãnã ca di brishimi
§ ibrishimi/ibrishime (i-bri-shí-mi) sf ibrishinj (i-bri-shínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: u cos cu ibrishimi tra s-nu s-discoasã
§ brãsimi/brãsime (brã-sí-mi) sf brãsinj (brã-sínjĭ) – (unã cu brisimi)
ex: zvon di brãsimi
§ ibrãsimi/ibrãsime (i-brã-sí-mi) sf ibrãsinj (i-brã-sínjĭ) – (unã cu brisimi)
budin
budin (bu-dínŭ) sm budinj (bu-dínjĭ) – insecta (bubuliclu) tsi fatsi mitasea; yermu di mitasi; (fig: budin = omlu tsi lu-ariseashti si sta tut chirolu ncljis ãn casã)
{ro: vierme de mătase}
{fr: ver à soie}
{en: silkworm}
§ bubã2 (bú-bã) sf bubi/bube (bú-bi) – lunjida-a budinlui (a yermului di mitasi)
{ro: larva gândacului de mătase}
{fr: ver à soie}
{en: silkworm}
ex: nj-muri buba
burungicã
burungicã (bu-run-gí-cã) sf burungitsi/burungitse (bu-run-gí-tsi) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis yermul (budinlu) di mãtasi (dupã tsi easti lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur); pãndza tsi s-fatsi dit aesti hiri, mushatã sh-vãrtoasã, trã zãvoani, cãmesh, fustãnj, etc.; burangicã, birungicã, burungichi, mitasi, mitaxi, mãtasi, sirmã, santacrutã, brãsimi, brisimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, gron
{ro: fir de borangic, de mătase}
{fr: soie, fil de soie qu’on retire de cocon; soie filée}
{en: silk; silk thread}
ex: cãmeasha burungicã (di mãtasi) lj-yinea multu ghini
§ burangicã (bu-ran-gí-cã) sf burangitsi/burangitse (bu-ran-gí-tsi) – (unã cu burungicã)
ex: purta un zãvon di burangicã
§ birungicã (bi-run-gí-cã) sf birungitsi/birungitse (bi-run-gí-tsi) – (unã cu burungicã)
ex: sã nviscu cu cãmeasha birungicã (di mãtasi); lj-feci cãmeashi di birungicã
§ burungichi/burungiche (bu-run-gí-chi) sf burungitsi/bu-rungitse (bu-run-gí-tsi) – (unã cu burungicã)
gãshnitsã
gãshnitsã (gãsh-ni-tsã) sf gãshnitsã (gãsh-ni-tsã) – unã soi di yermu (bubulic), cu truplu faptu di neali alichiti un dupã altu, multi ori cu peri, tsi easi dit oauãli di flituri, mushti, etc. (cari, dupã tsi s-hrãneashti cu frãndzã, shi ninti ca si s-facã flituri, muscã, etc., sã ncljidi tu-unã gãgoashi, cuculj); unjidã, lunjidã, yermu
{ro: omidă}
{fr: chenille}
{en: caterpillar}
gron
gron (grónŭ) sm pl(?) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis yermul (bubuliclu) di mãtasi (dupã tsi easti lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, cãmesh, fustãnj, etc.; mãtasi, mitasi, mitaxi, sirmã, santacrutã, burungicã, burungichi, brãsimi, brisimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi
{ro: mătase}
{fr: soie}
{en: silk}
ex: hir di gron (mitasi)
§ grondu (grón-du) sm fãrã pl – soi di mitasi (gron) cu hiri multu vãrtoasi tsi s-fatsi Lyon, tu Galii (Frãntsii); soi di mãtasi tsi easti chindisitã cu seamni tsi ansar niheamã cãtã nafoarã
{ro: mătase de Lyon; mătase cu desenuri în relief}
{fr: sorte de soie très forte qu’on fabrique à Lyon; soie forte à dessein en relief}
{en: silk made in France with drawings in relief}
ex: fustãnj di grondu
lunjidhã
lunjidhã (lu-njí-dhã) sf lunjidz (lu-njídzĭ) – unã cu lunjidã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: lunjidãmãtasi/mãtase
mãtasi/mãtase (mã-tá-si) sf mãtãsi (mã-tắsĭ) shi mãtãsuri (mã-tắ-surĭ) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis yermul di mãtasi (budinlu), dupã tsi easti lunjidã (bubã) sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, cãmesh, fustãnj, etc.; mitasi, mitaxi, sirmã, santacrutã, brãsimi, brisimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, burungicã, burungichi, gron;
(expr: mãtasi; yermu di mãtasi; simintsã di mãtasi = insectã (yeatsã, bubulic) cari, dupã tsi easi dit ou shi bãneadzã un chiro ca lunjidã, sã ncljidi tu-un cuculj faptu dit hiri di mitasi; budin)
{ro: mătase}
{fr: soie}
{en: silk}
ex: poala-lj di mãtasi; ntsirnat hiu cu sitã di mãtasi; tora ti Pashti sh-featsi nã fustani di mãtasi; va s-bag estan mãtasi
(expr: yernji di mãtasi); eara sh-un cal cu perlu ca mãtasea
§ mitasi/mitase (mi-tá-si) sf mitãsi (mi-tắsĭ) shi mitãsuri (mi-tắ-surĭ) – (unã cu mãtasi)
ex: li mbairã tu-un hir di mitasi; nvitsatã di pri bumbacuri shi di pri mitãsuri
§ mitaxi/mitaxe (mi-tác-si) sf mitãxi (mi-tắc-si) shi mitãxuri (mi-tắc-surĭ) – (unã cu mãtasi)
§ mãtãsos (mã-tã-sósŭ) adg mãtãsoasã (mã-tã-sŭá-sã), mãtãsosh (mã-tã-sóshĭ), mãtãsoasi/mãtãsoase (mã-tã-sŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu mãtasea; tsi easti faptu di mãtasi; ca mãtasi
{ro: mătăsos}
{fr: de soie, comme la soie}
{en: like silk, of silk}
ex: ari perlu mãtãsos (ca di mãtasi); lãna arudã ari hirlu mãtãsos
santacrutã
santacrutã (san-ta-crú-tã) sf santacruti/santacrute (san-ta-crú-ti) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis yermul di mãtasi (budinlu, dupã tsi easti lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, cãmesh, fustãnj, etc.; mitasi, mitaxi, mãtasi, sirmã, brãsimi, brisimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, burungicã, burungichi, gron
{ro: mătase}
{fr: soie}
{en: silk}
sirmã1
sirmã1 (sír-mã) sf sirmati/sirmate (sír-ma-ti) shi sirmuri (sír-nurĭ) – hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-aflã ncljis budinlu (yermul di mãtasi, dupã tsi easti lunjidã sh-nãinti ca si s-facã flitur) sh-dit cari s-fatsi unã pãndzã mushatã sh-vãrtoasã trã zãvoani, cãmesh, fustãnj, etc.; mitasi, mitaxi, mãtasi, santacrutã, brãsimi, brisimi, brishimi, ibrãsimi, ibrishimi, burungicã, burungichi, gron
{ro: mătase}
{fr: soie}
{en: silk}
ex: turtsea sirmã (mãtasi); sh-ashtirdzea frãmtea cu-unã shimii di sirmã (mãtasi); va-nj ti nvescu tut tu sirmuri (stranji di mãtasi); purta cãmeashi di sirmã
§ silimii/silimie (si-li-mí-i) sf silimii (si-li-míĭ) – unã soi di tsãsãturã di sirmã cu verdzã di hiri
{ro: ţesătură de mătase}
{fr: tissu de soie rayé}
{en: silk material}
ex: lj-featsi nã fustani di silimii
unjidã
unjidã (u-njí-dã) sf unjidi/unjide (u-njí-di) – unã soi di yermu (cu truplu faptu di neali alichiti un dupã altu, multi ori cu peri) tsi easi dit oauãli di flituri, mushti, etc., (cari, dupã tsi s-hrãneashti cu frãndzã, shi ninti ca si s-facã flitur, muscã, etc., sã ncljidi tu-unã gãgoashi, cuculj); lunjidã, gãshnitsã, yermu
{ro: omidă}
{fr: chenille}
{en: caterpillar}
ex: prunlu s-umplu di unjidz (gãshnitsã); unjidzli mãcarã estan tuts ponjlji; nji si bishicã zverca cã mi pãscu unã unjidã
§ unjidos (u-nji-dósŭ) adg unjidoasã (u-nji-dŭá-sã), unjidosh (u-nji-dóshĭ), unjidoasi/unjidoase (u-nji-dŭá-si) – tsi easti mplin di unjidz
{ro: plin de omizi}
{fr: plein de chenilles}
{en: full with caterpillars}
ex: tuts ponjlji suntu unjidosh (mplinj di unjidz), va s-usucã
§ lunjidã (lu-njí-dã) sf lunjidz (lu-njídzĭ) – (unã cu unjidã)
ex: acãtsarã si s-adavgã ca lunjidzli; pri ponj s-au timtã urãti lunjidz (gãshnitsã)