DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

lugursescu

lugursescu (lu-gur-sés-cu) (mi) vb IV lugursii (lu-gur-síĭ), lugurseam (lu-gur-seámŭ), lugursitã (lu-gur-sí-tã), lugursiri/lu-gursire (lu-gur-sí-ri) – minduescu (cã un lucru easti bun i arãu, cã easti ghini si s-facã i s-nu s-facã un lucru, etc.); nj-va (nj-si dutsi) mintea (cã va s-facã tsiva, cã va yinã cariva, ta s-fac un lucru, etc.); nj-bag (nj-dzãc, nj-dau) cu mintea (ti-atseali tsi va-nj dzãcã i va-nj facã un, etc.); fac (tsãn) unã isapi (di exudili tsi fac, di paradzlji tsi-lj voi a unui, etc.); lu-am tri...; luguryisescu, minduescu, hãbãrsescu
{ro: socoti, calcula, presupune, închipui}
{fr: compter, calculer; avoir l’intention, penser à}
{en: calculate, think, suppose}
ex: mi lugursii (nj-feci isapea) ghini; multi lugursescu (minduescu) cã va si s-facã

§ lugursit (lu-gur-sítŭ) adg lugursitã (lu-gur-sí-tã), lugursits (lu-gur-sítsĭ), lugursiti/lu-gursite (lu-gur-sí-ti) – (lucru) tsi easti minduit; (isapi) tsi s-ari faptã, tsãnutã); tsi lu-am (lu-ai, lu-ati) tri...; luguryisit, minduit, hãbãrsit
{ro: socotit, calculat, presupus, închipuit}
{fr: compté, calculé; avoir l’intention, pensé à}
{en: calculated, thought, supposed}

§ lugursiri/lugursire (lu-gur-sí-ri) sf lugursiri (lu-gur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lugurseashti tsiva; luguryi-siri, minduiri, hãbãrsiri
{ro: acţiunea de a socoti, de a calcula, de a presupune, de a-şi închipui; socotire, calculare, presupunere, închipuire}
{fr: action de compter, de calculer; d’avoir l’intention, de penser à}
{en: action of calculating, of thinking, of supposing to}

§ lugãrsescu (lu-gãr-sés-cu) (mi) vb IV lugãrsii (lu-gãr-síĭ), lugãrseam (lu-gãr-seámŭ), lugãrsitã (lu-gãr-sí-tã), lugãrsiri/lu-gãrsire (lu-gãr-sí-ri) – (unã cu lugursescu)
ex: yinu-aoatsi s-nã lugãrsim; cum nj-u lugãrsescu (minduescu) mini, aestã nu poati s-hibã

§ lugãrsit (lu-gãr-sítŭ) adg lugãrsitã (lu-gãr-sí-tã), lugãrsits (lu-gãr-sítsĭ), lugãrsiti/lugãrsite (lu-gãr-sí-ti) – (unã cu lugursit)
ex: tuti suntu lugãrsiti sh-misurati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

am1

am1 (ámŭ) vb II avui (a-vúĭ), aveam (a-veámŭ), avutã (a-vú-tã), aveari/aveare (a-veá-ri) – (tsãn tsiva tsi) easti a meu;
(expr:
1: am, ari, etc. = escu, hiu, mi aflu, easti, s-aflã, etc.;
2: am arshini = nj-easti-arshini, mi-arushinedz;
3: am njilã = hiu njilos, mi curmã njila;
4: am arcoari = nj-easti-arcoari;
5: am inimã, curai = nu nj-easti fricã;
6: lu am tru inimã = l-voi multu;
7: lu-am tru nãri = nu-l voi;
8: lu-am tr-arcari = nu-l voi, lu cãtãfronjisescu;
9: lu am tru minti, tru oclju = mi minduescu la el;
10: nj-am menga, mintea, cãshtiga = bag oarã;
11: nu mi-ari loclu = nu-am isihii, ashteptu cu nearãvdari; nu mi tsãni loclu;
12: nj-u am = lugursescu, pistipsescu;
13: avem zbor = nã aduchim;
14: lj-am unã = lu-agudescu, lj-dau unã, lj-amin unã;
15: (am ahãti di) nu-am iu s-li bag = am multi;
16: muljarea ari ficior = muljarea amintã ficior; etc., etc., etc.)
{ro: avea, poseda}
{fr: avoir, posséder}
{en: have, own}
ex: io am oclji, voi avets ureclji; elj au semnu tu frãmti; ari
(expr: s-aflã) leamni tu pãduri; ari
(expr: easti, tricu) un mes di cãndu muri; nu lu-ari loclu
(expr: nu-ari isihii, nu-l tsãni loclu); ashi avem zbor
(expr: n-aduchim); lj-ari unã
(expr: ãlj da unã, lu-agudeashti) cu cioclu; foc lj-ari nãoarã
(expr: lj-aminã unãoarã cu tufechea); mbitatlu sh-u-ari
(expr: pistipseashti) cã nãs i amirã; chirutlu sh-u-ari
(expr: lugurseashti) cã altu ca nãs nu ari; sh-u-avurã
(expr: pistipsirã) cã suntu hicati; tsi-u ai
(expr: lugurseai) cã aduchea tsiva di banã?; tsi oarã-avem
(expr: tsi oarã easti), Nicola?; ma nu-ari
(expr: nu tricurã) trei minuti; estan nu ari
(expr: nu s-aflã) oi multi tu muntsã; nu s-ari avutã (nu-ari faptã, nu-ari criscutã) ahãtã earbã; aoa lj-ari
(expr: easti s-lj-acatsã), aclo lj-ari, lj-agiumsi; tsi om ari
(expr: easti, s-aflã) la shoput?; shtits cã ari
(expr: suntu, s-aflã) stihii aoatsi?; trã tse nu ari
(expr: nu suntu, nu es, nu s-fac) ghiftsã furi?; avea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aurãscu

aurãscu (a-u-rắs-cu) (mi) vb IV aurãi (a-u-rắĭ), auram (a-u-rámŭ), aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) –
1: am unã sãmtsãri vãrtoasã di dushmãnilji fatsã di cariva; lj-am mari inati a unui tsi-l lugursescu ca un dushman; am tu hazmã, hãzmusescu, urãscu, uryisescu;
2: nji s-aurashti = nu shtiu tsi s-adar tra sã-nj treacã oara; avursescu sh-mi satur di-atseali tsi fac; mi plictisescu, buhtisescu, bizirsescu, sãcãldisescu
{ro: urî, (se) plictisi}
{fr: haïr, s’ennuyer}
{en: hate, be bored}
ex: el mi-aurashti (nj-ari inati sh-mi dushmãneashti multu), voi nu mi-aurãts; elj s-aurãscu; nji s-aurã (bizirsii) cu fisuljlu; lji s-aura sh-a lui (bizirsea sh-el) shi-lj dzãsi; ãlj s-aura (bizirsea, s-plictisea) di shideari; shidzum tu sãrbãtori fãrã lucru shi nã s-aurã multu; pãnã lji s-aurã (s-sãturã) di banã tu lumea-aestã; si shteari tini, cum nji s-ari aurãtã bana aestã zãmãratã?!

§ aurãt1 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) –
1: tsi nu easti vrut shi easti hãzmusit di un dushman (tsi lu-ari cariva tu hazmã); urãt, hãzmusit, uryisit;
2: tsi-lj s-aurashti; plictisit, buhtisit, bizirsit, sãcãldisit
{ro: urât, plictisit}
{fr: haï, ennuyé}
{en: hated, bored}

§ aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) sf aurãri (a-u-rắrĭ) –
1: atsea tsi fatsi un cãndu aurashti; urãri, hãzmusiri, uryisiri;
2: plictisiri, buhtisiri, bizirsiri, sãcãldisiri
{ro: acţiunea de a urî, de a se plictisi}
{fr: action de haïr, de s’ennuyer}
{en: action of hating, of being bored}

§ aurãt2 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) – tsi easti multu slab, urut shi tri aurãri; salchiu
{ro: urât, odios}
{fr: odieux}
{en: odious}
ex: arali multi shi aurãti

§ urãscu (u-rắs-cu) (mi) vb IV urãi (u-rắĭ), uram (u-rámŭ), urãtã (u-rắ-tã), urãri/urãre (u-rắ-ri – (unã cu aurãscu)
ex: lj-urãscu giunarlji cãts jilescu sh-atselj tsi plãngu earã lj-urãscu; ãlj s-avea urãtã bana (avea bizirsitã, s-avea sãturatã di banã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cred

cred (crédŭ) (mi) vb III shi II cridzui (cri-dzúĭ), crideam (cri-deámŭ), cridzutã (cri-dzú-tã), creadiri/creadire (creá-di-ri) shi crideari/crideare (cri-deá-ri) – pistipsescu cã tu lumi easti un Dumnidzã tsi nã featsi, cari-alãsã nomuri pri loc tsi lipseashti s-li ascultãm; nj-u am (pistipsescu) cã un lucru easti dealihea; lugursescu (am pistea, nj-si pari, hiu di pãrearea) cã lucrili suntu-alithea ashi cum s-aspun; dau (lj-fac) besã a unui; ncred, ãncred, pistipsescu, pistupsescu, pistusescu
{ro: crede}
{fr: croire}
{en: believe}
ex: el nu s-minã, nu cãrleadzã, cã i mort s-u facã s-creadã (s-pistipseascã); mama, cridzãndalui (pistipsindalui) cã dormu, si sculã; creadi (pistipseashti) nãs cã nu-a s-lu-alas arihati?

§ cridzut (cri-dzútŭ) adg cridzutã (cri-dzú-tã), cridzuts (cri-dzútsĭ), cridzuti/cridzute (cri-dzú-ti) – (lucru) tsi easti lugursit di cariva cã easti (s-featsi, s-dzãsi, etc.) dealihea; pistipsit, pistupsit, pistusit, ncridzut, ãncridzut
{ro: crezut}
{fr: cru}
{en: believed}

§ creadiri/creadire (creá-di-ri) sf creadiri (creá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva creadi (tu) tsiva
{ro: acţiunea de a crede}
{fr: action de croire}
{en: action of believing}

§ crideari/crideare (cri-deá-ri) sf crideri (cri-dérĭ) – (unã cu creadiri)
ex: aveam mari crideari (pisti) pi omlu aestu; s-nu-ai crideari pi cati om

§ ncred (ncrédŭ) (mi) vb III shi II ncridzui (ncri-dzúĭ), ncrideam (ncri-deámŭ), ncridzutã (ncri-dzú-tã), ncreadiri/ncreadire (ncreá-di-ri) shi ncrideari/ncrideare (ncri-deá-ri) – pistipsescu atseali tsi-nj si dzãc; lj-dau (lj-fac) besã-a atsilui tsi-nj dzãtsi tsiva; am pisti pri zboarãli tsi-nj si dzãc; nj-u am cã un lucru easti dealihea; lugursescu (am pistea, nj-si pari, hiu di pãrearea) cã lucrili suntu-alithea ashi cum dzãtsem; lj-dzãc a unui atseali tsi-am tu minti; ãncred, cred, pistipsescu, pistupsescu, pistusescu
{ro: încrede}
{fr: (se) fier, (se) confier}
{en: trust, confide in}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crutsi/crutse

crutsi/crutse (crú-tsi) sf cruts (crútsĭ) – dauã cumãts di lemnu (cheatrã, asimi, etc.) bãgati ncrutsishalui unã pisti-alantã tra s-facã un semnu tsi sh-u-adutsi cu luguria pri cari fu ncãrfusit Hristolu; semnul a crishtinãtatiljei; cãrutsi;
(expr:
1: crutsi (di trup, tser) = ilji, mesea-a truplui, mesea-a tserlui;
2: hiu cu crutsea n cap (n suflit) = hiu om ndreptu tsi nu mindueashti (nu fatsi) lãets;
3: nj-fac crutsea = (i) mi ncrutsescu, mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudisescu, mi-apurisescu, nj-fac thamã, thãmãsescu, etc.; (iii) mi ndreg, hiu etim ti moarti;
4: ãlj bag crutsea a unui lucru; nj-fac crutsea dupã measã = bitisii measa; l-lugursescu un lucru bitisit, mortu, lu-agãrshescu lucrul;
5: iu si-l vedz, crutsea s-tsã fats = ma s-lu-astalj un om tsi-l shtii arãu, va s-ti-afireshti di el)
{ro: cruce}
{fr: croix}
{en: cross}
ex: di un lemnu fats: sh-crutsi sh-lupatã; bashi crutsea; la pãtigiuni s-arucã crutsea tu baltã; sh-eara cu crutsea n cap
(expr: eara om ndreptu); ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; preftul, cãndu-l vidzu, sh-featsi crutsea
(expr: s-ciudisi multu, sh-featsi thamã); crutsea trets ãn gurã, ca crutsea s-ti usuts; nu ti vidzui pãnã tora s-tsã fats crutsea
(expr: s-ti ncljinj); mi duc sã-nj fac unã crutsi
(expr: mi duc s-mi ncljin); cãndu luna di crutsi tricu
(expr: di giumitatea-a tserlui, a noaptiljei); mi doari tu crutsi
(expr: mesea, ilja, cãrtsioara); bãgarã sã-sh facã crutsea
(expr: nchisirã si s-ciudiseascã multu); bagã-lj crutsea
(expr: agãrsha-u, alasã-u moartã luguria); dupã tsi mãcarã shi sh-featsirã crutsi
(expr: dupã tsi bitisirã di mãcari)

§ cãrutsi/cãrutse (cã-rú-tsi) sf cãruts (cã-rútsĭ) – (unã cu crutsi)
ex: avea nã cãrutsi (crutsi) tu frãmti

§ crutsicã (cru-tí-cã) sf crutsits (cru-tsítsĭ) – crutsi njicã
{ro: cruciuliţă}
{fr: petite croix}
{en: small cross}

§ crutsicãljuri (cru-tsi-cắ-ljĭurĭ) sf pl – loclu iu dauã cãljuri s-andãmusescu (s-astalji, sã ncrutsiljadzã) shi fac ca unã crutsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãndãzii/fãndãzie

fãndãzii/fãndãzie (fãn-dã-zí-i) sf fãndãzii (fãn-dã-zíĭ) – lugurii tsi s-veadi icã s-aducheashti mash cu mintea (ca tu-un yis, ca unã minduiri, cari agiutã scriitorlji, puetslji, artishtilj, etc. tu lucrul a lor); pistipsirea tsi u ari cariva cã un lucru easti dealihea, cãndu nu-ari nitsiunã provã cã easti dealihea ashi; fãntãzii, fãndãxiri, yis
{ro: fantezie, reverie, imaginaţie; închipuire}
{fr: imagination; présomption}
{en: imagination; presumption}
ex: multã fãndãzii duchii la omlu aestu; easti om cu fãndãzii

§ fãntãzii/fãntãzie (fãn-tã-zí-i) sf fãntãzii (fãn-tã-zíĭ) – (unã cu fãndãzii)

§ fãndãxii/fãndãxie (fãn-dãc-sí-i) sf fãndãxii (fãn-dãc-síĭ) – (unã cu fãndãzii)

§ fãndãxescu1 (fãn-dãc-sés-cu) (mi) vb IV fãndãxii (fãn-dãc-síĭ), fãndãxeam (fãn-dãc-seámŭ), fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxiri/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) – ved lugurii cu mintea (nyisedz, minduescu, lugursescu, etc.); ãnj trec fãndãzii prit minti
{ro: închipui, imagina}
{fr: s’imaginer}
{en: imagine, presume}
ex: fãndãxea-ts cã yini unã dzuã cãndu nu cama pots s-lucredz

§ fãndãxit1 (fãn-dãc-sítŭ) adg fãndãxitã (fãn-dãc-sí-tã), fãndãxits (fãn-dãc-sítsĭ), fãndãxiti/fãndãxite (fãn-dãc-sí-ti) – tsi ari vidzutã (s-ari nyisatã) lucri cu mintea
{ro: imaginat, prezumţios}
{fr: imaginé, présomptueux}
{en: imagined; presumptious}

§ fãndãxiri1/fãndãxire (fãn-dãc-sí-ri) sf fãndãxiri (fãn-dãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fãndã-xeashti
{ro: acţiunea de a-şi închipui; închipuire}
{fr: action de s’imaginer}
{en: action of imagining}

§ fãndãzescu (fãn-dãzés-cu) (mi) vb IV fãndãzii (fãn-dãzíĭ), fãndãzeam (fãn-dãzeámŭ), fãndãzitã (fãn-dãzí-tã), fãndãziri/fãndãzire (fãn-dãzí-ri) – (unã cu fãndãxescu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giudic1

giudic1 (gĭú-dicŭ) vb I giudicai (gĭu-di-cáĭ), giudicam (gĭu-di-cámŭ), giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicari/giudicare (gĭu-di-cá-ri) – cu mintea, caftu s-aflu cãndu un lucru easti bun icã-arãu, cãndu easti ndreptu i strãmbu, caftu s-aflu tsi easti ghini s-fac tu-unã catastasi tsi mi frimintã, tsi cali s-ljau trãninti, etc.; lu cãtigursescu sh-lu ncaci pri cariva; minduescu, lugursescu, crisescu, siluyisescu, sãlushescu, cãtigursescu, ncaci
{ro: gândi, judeca, raţiona, socoti, critica}
{fr: raisonner, juger, réfléchir, sermonner, critiquer}
{en: reason, judge, reflect, reprimand, criticize}
ex: giudicã (minduea-ti) sh-deapoea zbura; nu giudicã (mindueashti) ghini; l-giudicai (lu ncãceai) multu; cãt lu giudicai (cãftai s-lu fac s-aducheascã) el nu easi dit mintea-a lui; mi giudicã (mi cãtigurseashti, mi ncaci) tutã dzua

§ giudicat1 (gĭu-di-cátŭ) adg giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicats (gĭu-di-cátsĭ), giudicati/giudicate (gĭu-di-cá-ti) – minduit, lugursit, crisit, siluyisit, sãlushit, cãtigursit
{ro: gândit, judecat, raţionat, socotit, criticat}
{fr: raisonné, jugé, réfléchi, sermonné, critiqué}
{en: reasoned, judged, reflected, reprimanded, criticized}

§ giudicari1/giudicare (gĭu-di-cá-ri) sf giudicãri (gĭu-di-cắrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu giudicã; minduiri, lugursiri, crisiri, siluyisiri, sãlushiri, cãtigursiri
{ro: acţiunea de a gândi, de a judeca, de a raţiona, de a socoti, de a critica; gândire, judecare, raţionare, socotire, criticare}
{fr: action de raisonner, de juger, de réfléchir, de sermonner, de critiquer}
{en: action of reasoning, of judging, of reflecting, of repriman-ding, of criticizing}
ex: ãlj talji fãrã njilã sh-giudicari (crisiri, minduiri); agiundzi ahãtã giudicari (cãtigursiri)

§ giudicatã1 (gĭu-di-cá-tã) sf giudicãts (gĭu-di-cắtsĭ) – apofasea la cari agiundzi cariva dupã tsi giudicã (u mindueashti) ghini unã catastasi; minduiri, minti
{ro: judecată}
{fr: jugement}
{en: judgement}

§ prigiudic1 (pri-gĭú-dicŭ) vb I prigiudicai (pri-gĭu-di-cáĭ), prigiu-dicam (pri-gĭu-di-cámŭ), prigiudicatã (pri-gĭu-di-cá-tã), prigiudica-ri/prigiudicare (pri-gĭu-di-cá-ri) – giudic, cu-unã minti apufãsitã (astãsitã) di ma ninti cã un lucru easti bun icã-arãu, cã easti ndreptu i strãmbu, etc.; giudic fãrã sã shtiu (i nu voi sã shtiu) cãtse s-ari faptã un lucru, cari-lj fu itia, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãbãrsescu

hãbãrsescu (hã-bãr-sés-cu) vb IV hãbãrsii (hã-bãr-síĭ), hãbãr-seam (hã-bãr-seámŭ), hãbãrsitã (hã-bãr-sí-tã), hãbãrsiri/hãbãrsire (hã-bãr-sí-ri) – ascultu cu cãshtigã (tinjisescu, nj-bag mintea, dau simasii la) atseali tsi mindueashti i tsi dzãtsi cariva; dau simasii la pãrearea-a unui; l-dau di mãnear; saidisescu, sãldisescu, lugursescu, ancunj, ncunj (fig:)
{ro: considera, lua în consideraţie}
{fr: considérer, tenir en considération}
{en: consider, take into account}
ex: nu-l hãbãrsescu ti tsiva (nu-l lugursescu, nu-l dau di mãnear, nu-l dau di curauã)

§ hãbãrsit (hã-bãr-sítŭ) adg hãbãrsitã (hã-bãr-sí-tã), hãbãrsits (hã-bãr-sítsĭ), hãbãrsiti/hãbãrsite (hã-bãr-sí-ti) – tsi easti ascultat cu cãshtigã, tsi-lj si da simasii la-atseali tsi dzãtsi, tsi mindueashti; tsi easti dat di mãnear; saidisit, sãldisit, ancunjat, ncunjat
{ro: considerat, care e luat în consideraţie}
{fr: avisé, considéré, tenu en considération}
{en: advised, considered, taken into account}

§ hãbãrsiri/hãbãrsire (hã-bãr-sí-ri) sf hãbãrsiri (hã-bãr-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi hãbãrseashti
{ro: acţiunea de a considera, de a lua în consideraţie}
{fr: action de considérer, de tenir en considération}
{en: action of considering, of taking into account}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã