|
|
limnici
limnici (lim-nícĭŭ) sn – vedz tu lemnu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: lemnubãrãbancã
bãrãbancã (bã-rã-bán-cã) sf bãrãbãntsi (bã-rã-bắn-tsi) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); barabancã, dãulji, tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dumbãrã, dum-dum
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: bati bãrãbanca (dumbãrãlu)
§ barabancã (ba-ra-bán-cã) sf barabãntsi (ba-ra-bắn-tsi) – (unã cu bãrãbancã)
dãulji/dãulje
dãulji/dãulje (dã-ú-lji) sf dãulji/dãulje (dã-ú-lji) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi fundul di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati sonuri); tãm-pãrã, tãmpãnã, dumbãrã, dum-dum, bãrãbancã, ghium, tãmpãnici
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: avdzãndalui cum bãtea dãulja, ntribã tsi s-hibã; yiftsã cu dãulji
§ dãulgi (dã-ul-gí) sm dãulgeadz (dã-ul-gĭádzĭ) – atsel tsi bati dãulja; tãmpãnar
{ro: toboşar}
{fr: celui qui bat le tambour}
{en: drummer}
§ dãuljedz (dã-u-ljĭédzŭ) vb I dãuljai (dã-u-ljĭáĭ), dãuljam (dã-u-ljĭámŭ), dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljari/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) – bat dãulja
{ro: bate toba}
{fr: battre du tambour}
{en: drum}
§ dãuljat (dã-u-ljĭátŭ) adg dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljats (dã-u-ljĭátsĭ), dãulja-ti/dãuljate (dã-u-ljĭá-ti) – (dãulja) tsi easti bãtutã
{ro: batută (toba)}
{fr: battu (tambour)}
{en: drummed}
§ dãulja-ri/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) sf dãuljeri (dã-u-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati dãulja
{ro: acţiunea de a bate toba}
{fr: action de battre du tambour}
{en: action of drumming}
dum-dum
dum-dum (dumŭ-dúmŭ) invar –
1: hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dãulji, bãrãbancã;
2: omlu tsi bati dum-dumlu icã avyiulia la ziafets (numtsã, etc.); ghiftu, avyiulgi, chimanigi, cealgagi, sasegi, zãngãnar;
3: zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi dumbãrãlu
{ro: tobă; lăutar; interjecţie care imită sunetul tobei}
{fr: tambour, tambourin; ménéstriers; interjection exprimant le son du tambour}
{en: drum; drummer, fiddler; word imitating the sound of the drum}
lemnu
lemnu (lém-nu) sn leamni/leamne (leám-ni) – luguria vãrtoasã di cari easti faptu arburli sum coaji, ufilisit tu ardeari (cãldurã, cutseari), tu fãtseari scãnduri (momilã, casi), tu fãtseari cãrtsã (acoali, fimiridz), etc.; (fig:
1: lemnu = (i) hazo, tivichel, etc.; (ii) shcop, puljan, ciumagã; expr:
2: shadi ca un lemnu = shadi sh-nu greashti un zbor, ca un glar, tivichel, etc.;
3: aducheashti lemnul s-aducheascã sh-el? = mu pot s-lu fac s-aducheascã; u dutsi unã, pi-a lui; nu pot s-lji umplu caplu tra s-facã tsiva;
4: inimã di lemnu = nu-ari njilã; nu va s-facã tsi-lj si caftã; u tsãni pi-a lui;
5: di un lemnu him cruits = him unã soi, undzim multu un cu-alantu;
6: u pitricu mintea ntrã leamni = zbor tsi-aspuni cã cariva nu sh-easti tu tutã mintea, cã glãri;
7: nu calcã pri lemnu uscat = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi alatusi, nu alãtuseashti)
{ro: lemn}
{fr: bois}
{en: wood}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); suflitlu nsus, suflitlu nghios, tu mesi lemnu uscãcios (angucitoari: cãlãretslu); nj-talji leamnili cu tsupata; cãndu tãljam io leamni, tini adunai surtseali; adunai leamni uscati (uscãturi) dit pãduri; adu-nj unã furtii di leamni; ts-yini cu un stog di leamni dinanumirea; di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã; greclu-i lemnu putrid; cu un lemnu foc nu s-fatsi; priningã lemnul uscat, ardi sh-veardili; lji nhidzea scãrpi di lemnu tu unglji sh-lã dãdea foc; lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi; lemnu s-dusi, bucium s-turnã (fig: hazo s-dusi, hazo s-turnã); s-dusi lemnu (fig: hazo, tivichel) sh-vinji furtutiri (shcop); lemnu s-dusi, lemnu vinji; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu (fig: ciumagã, shcop); nu-avea nitsiun lemnu (fig: shcop) ti vãtãmari shoaritslji; lj-fãtsea pãrintsãlj, fãrtatslji, semnu, aducheashti lemnul, s-aducheascã sh-nãs?
(expr: nu-aducheashti)
§ limnici (lim-nícĭŭ) sn limnici/limnice (lim-ní-ci) – lemnu ma njic, ma suptsãri; limnuci
{ro: lemn mărunt}
{fr: petit bois (menu, fin}
{en: small wood}
§ limnuci (lim-núcĭŭ) sn limnuci/limnuce (lim-nú-ci) – (unã cu limnici)
§ limnar (lim-nárŭ) sm, sf limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji), limnari (lim-nárĭ), limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji) – om (muljari) tsi talji arburi tu pãduri; om (muljari) tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; om (muljari) tsi lucreadzã lemnul; cupãcear, dãrvar
litacicã
litacicã (li-tácĭ-cã) sf litacitsi/litacitse (li-tácĭ-tsi) – giucãreauã (adratã cu carti alãchitã pi un trup di limnici) cari, ligatã cu un spangu lungu tsi easti tsãnut tu mãnã di cilimeanj, azboairã cãndu easti pimtã di vimtu; pitachi, letacicã, zmeu
{ro: zmeu (jucărie)}
{fr: cerf volant}
{en: kite}
§ letacicã (le-tácĭ-cã) sf letacitsi/letacitse (le-tácĭ-tsi) – (unã cu litacicã)
pitachi/pitache
pitachi/pitache (pi-tá-chi) sf pitãchi (pi-tắchĭ) – giucãreauã (carti alãchitã pi un trup adrat di limnici) cari, ligatã cu un spangu lungu tsi easti tsãnut tu mãnã di cilimeanj, azboairã cãndu easti pimtã di vimtu; zmeu, letacicã, litacicã
{ro: zmeu (jucărie)}
{fr: cerf volant}
{en: kite}
shpirtu2
shpirtu2 (shpír-tu) sn shpirti/shpirte (shpír-ti) shi shpirturi (shpír-turĭ) – cumãtici di lemnu suptsãri shi shcurtu (di vãrã 3-4 cm.) cari ari la un capit unã umflãturã adratã di unã lugurii tsi lja foc cãndu s-freacã di tsiva; cutia (shpirtara) tu cari s-vindu (shi s-tsãn) aesti limnici; spirtu, chibrit, chibritã
{ro: chibrit, cutie de chibrite}
{fr: allumette, porte-allumettes}
{en: match, match box}
ex: shpirtul (chibritlu) s-asteasi; acumpãrã-nj un shpirtu (unã cutii di chibriti)
§ shpirtarã (shpir-tá-rã) sf shpirtãri (shpir-tắrĭ) – cutii tu cari s-tsãni chibritlu
{ro: chibritelniţă, cutie de chibrite}
{fr: porte-allumettes}
{en: match box}
§ shpirtu3 (shpír-tu) sn shpirturi (shpír-turĭ) – (unã cu shpirtarã)
ex: acumpãrai shpirtu (cutii cu) shpirti
§ spirtu2 (spír-tu) sn spirturi (spír-turĭ) – (unã cu shpirtu2)
§ shpirtuescu (shpir-tu-ĭés-cu) vb IV shpirtuii (shpir-tu-íĭ), shpirtueam (shpir-tu-ĭámŭ), shpirtuitã (shpir-tu-í-tã), shpirtuiri/shpirtuire (shpir-tu-í-ri) – aprindu un shpirtu;
(expr: u shpirtuescu = fug, mi fur di iuva peascumta, ashi ca s-nu mi-aducheascã vãrnu; bizgulescu, cãpsãlsescu, spel, angan cãtsaua, etc.)
{ro: aprinde un chibrit}
{fr: allumer l’allumette}
{en: light a match}
ex: shpirtuea chibritlu sh-aprindi lampa; shpirtuits-li
(expr: fudzits, aspilats-li di-aoa)!; inima li shpirtui di la nãs
(expr: lj-fudzi)
§ shpirtuit (shpir-tu-ítŭ) adg shpirtuitã (shpir-tu-í-tã), shpirtuits (shpir-tu-ítsĭ), shpirtuiti/shpirtuite (shpir-tu-í-ti) – (shpirtu) tsi s-ari apreasã
{ro: aprins}
{fr: allumé}
{en: lighted}
§ shpirtuiri/shpirtuire (shpir-tu-í-ri) sf shpirtuiri (shpir-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shpirtueashti
tãmpãnã
tãmpãnã (tắm-pã-nã) sf tãmpãnj (tắm-pãnjĭ) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi fundul dit unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti (s-bati) cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati sonuri); tãmpãrã, tãmpãnici, dãulji, dum-dum, bãrãbancã, ghium;
(expr:
1: nj-featsi caplu tãmpãnã = nj-dzãsi multi, vruti sh-nivruti di nu mata puteam s-lu-ascultu;
2: s-featsi tãmpãnã = muri;
3: bati (da) tãmpãna = arãspãndeashti zboarã tu lumi; dzãtsi (dutsi zbor) la tutã dunjaea;
4: da (bati) tãmpãna di foami = tradzi multi di foami, di-agiun tsi easti)
{ro: tobă mare}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: cu tãmpãnj ca nãoarã; nu puteai nitsi cu tãmpãnjli s-lji dishteptsã; featsi numta cu tãmpãnj; bati tãmpãna tora
(expr: du zbor tora la tutã dunjaea) tr-atsea tsi tsã spush; trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot; canda lj-adunãm cu tãmpãna; cãndu vru ta s-gioacã ghiftul, s-arupsi tãmpãna; trei dzãli s-frãndzea tãmpãnjli di bãteari shi lumea giuca; tora bãtea tãmpãna di trunduea loclu, sã s-adunã lumea
§ tãmpãrã (tãm-pã-rắ) sm tãmpãradz (tãm-pã-rádzĭ) – (unã cu tãmpãnã)
ex: nãpoi acãtsarã s-da tãmpãrãlu di foami
(expr: acãtsarã s-tragã multi di foami)
§ tãmpãnici1 (tãm-pã-nícĭŭ) sn tãmpãnici/tãmpãnice (tãm-pã-ní-ci) – tãmpãnã njic; (fig: tãmpãnici = pãnticã)
{ro: tobă mică}
{fr: petit tambour}
{en: little drum}
§ tãmpãnici2/tãmpãnice (tãm-pã-ní-ci) sf tãmpãnici/tãmpãnice (tãm-pã-ní-ci) – (unã cu tãmpãnici1)
ex: tsã umplush tãmpã-nicea (fig: pãntica)
§ tãmpãnar (tãm-pã-nárŭ) sm tãmpãnari (tãm-pã-nárĭ) – atsel tsi bati tãmpãna; dãulgi; (fig: tãmpãnar = glar, tivichel, hazo, turlu, anoit, lishor, tabolja, etc.)
{ro: toboşar}
{fr: celui qui bat le tambour}
{en: drummer}
ex: tãmpãnarlji (atselj tsi bãtea tãmpãna) scula loclu; tãmpãnari (fig: glari, lishori) suntu doilji; cljamã shi un tãmpãnar shi-lj li da dauãli tseri; tãmpãnarlu-lj cãnta shi cãtusha giuca
zmeu2
zmeu2 (zméŭ) sm zmei (zméĭ) – giucãreauã (carti alãchitã pi un trup adrat di limnici) cari, ligatã cu un spangu lungu tsi easti tsãnut tu mãnã di cilimeanj, azboairã cãndu easti pimtã di vimtu; pitachi, letacicã, litacicã
{ro: zmeu (jucărie)}
{fr: cerf volant}
{en: kite}
ex: ficiorlu s-agioacã cu un zmeu (pitachi)