DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

adoarã1

adoarã1 (a-dŭá-rã) adv – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu nchiseashti prota si s-veadã lunjinã, cãndu creapã dzua, cãtã tu oara 2 noaptea; adoara, deadoarã, deadoara, apiritã, apirish, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, cripatã, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi, spre ora două noaptea}
{fr: pointe du jour, à l’aube, vers deux heures du matin}
{en: at dawn, about 2 o’clock at night}
ex: di-adoarã, shtii, cãndu lja s-creapã dzua; lunjineadzã pãn di-adoarã; pãnã cãtrã di-adoarã (tu cripata-a dzuãljei), ne cipit di om i di prici nu s-vidzu; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã

§ adoara1 (a-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)

§ deadoarã1 (dea-dŭá-rã) adv (scriatã shi di-adoarã) – (unã cu adoarã1)
ex: cupiili sãrmati deadoarã (dit hãryii) sum bradz

§ deadoara1 (dea-dŭá-ra) adv (scriatã shi di-adoara) – (unã cu adoarã1)

§ dadoara1 (da-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

apir

apir (á-pirŭ) vb IV apirii (a-pi-ríĭ), apiream (a-pi-reámŭ), apiritã (a-pi-rí-tã), apiriri/apirire (a-pi-rí-ri) – mi dishteptu tahina (tu hãryii); mi scol tahina dit somnu; mi aflu tu-un loc tahina tu hãryii
{ro: se trezi (scula) din somn în zori de zi; a se găsi undeva în zori}
{fr: se réveiller le matin; être quelque part à la pointe du jour}
{en: wake up in the morning; be somewhere in the morning}
ex: Avaloon apiri (si sculã tahina) shi nu ntunicã; s-culca, apirea, cu cuvenda n gurã; s-apiri (s-ti dishteptsã tahina) tu un cireap arsu di shapti ori; armasirã s-apirã aclo (s-doarmã shi si sã scoalã aclo cãndu va da hãryia); vrea s-apirea (vrea s-dishtipta tahina) cu-un tastru di flurii la cãpitãnj; apirirã (s-dishtiptarã) dzua-alantã pi budza di-amari; nu ntunicã, apiri – apiri, nu ntunicã (angucitoari: bruma cã: nu ntunicã (va dzãcã: nu u-acãtsã noaptea aclo ma), apiri (va dzãcã, u-aflãm pri earbã tu hãryii) – apiri (u vidzu hãryia aclo ma) nu ntunicã (va dzãcã, nu u-acãtsã noaptea)

§ apirã1 (á-pi-rã) vb IV (unipirs pirs. 3-a) apiri (a-pi-rí), apirea (a-pi-reá), apiritã (a-pi-rí-tã), apiriri/apirire (a-pi-rí-ri) – nchiseashti s-aspunã lunjina tu hãryii; creapã dzua; algheashti di dzuã
{ro: da zori de zi}
{fr: (en parlant du jour) commencer a paraître, faire jour}
{en: (of daylight) dawn, break}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); ninga nu-apiri ghini; grits-lji al Nica ca-apiri (cripã dzua); loa s-apirã (nchisea s-algheascã); s-trãdzem cali nãinti cã-a s-apirã (cã-a s-creapã dzua)

§ apirit (a-pi-rítŭ) adg apiritã (a-pi-rí-tã), apirits (a-pi-rítsĭ), apiriti/apirite (a-pi-rí-ti) – cari s-dishtiptã ninti ca s-da hãryia; tsi s-aflã tu-un loc tahina, ninti ca s-da soarili
{ro: trezit (sculat) din somn în zori de zi; care se găseşte undeva în zori}
{fr: réveillé le matin; qui se trouve quelque part à la pointe du jour}
{en: waken up in the morning; who is somewhere in the morning}
ex: lj-aflai apirits (dishtiptats tu hãryii) yii

§ apiriri/apirire (a-pi-rí-ri) sf apiriri (a-pi-rírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apirã iuva;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu apirã (algheashti) dzua; hãryii, apirish, apiritã, cripatã, haragmã, hãrãxitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

blãduh

blãduh (blã-dúhŭ) sm blãduhi (blã-dúhĭ) – numã datã la ma multi turlii di fanuminj arburi (cupaci) di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, tsi-u dãnã-seashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã mari; lemnul tsi-l da aestu arburi; cupaci, cealãc, tser, chiminit, dushcu
{ro: gorun}
{fr: chêne à grappes}
{en: species of oak}
ex: leamni di blãduh (cupaci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chiminit

chiminit (chi-mi-nítŭ) sm chiminits (chi-mi-nítsĭ) – numã datã la unã soi di cupaci di pãduri, analtu, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtosu, tsi-u dãnãseashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã; lemnul tsi-l da aestu arburi; cupaci, cealãc, tser, blãduh, dushcu
{ro: specie de stejar}
{fr: espèce de chêne champêtre}
{en: species of oak tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

crep1

crep1 (crépŭ) vb I cripai (cri-páĭ), cripam (cri-pámŭ), cripatã (cri-pá-tã), cripari/cripare (cri-pá-ri) –
1: disfac (aspargu) dinapandiha un lucru tu ma multi cumãts (tsi pot si sta ligati ninga unã di-alantã) cu agudirea-a lui (yilia), cu shidearea la soari i vimtu (chealea-a omlui), cu ngljitsarea-a apãljei tsi u-ari nuntru (cheatra), etc.; cãrtsãnescu, plãscãnescu, aspargu, arup, disic, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, etc.); ãnj chicã, yini greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; nviredz, nvirinedz, mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, ncioamir, pãrãpunjisescu, etc.; (fig:
1: crep = (i) am multã inati pri cariva, plãscãnescu di inati; (ii) mor, nj-cher bana; expr:
2: Sã-lj Creapã (Creapã-lj) Numa = draclu, sãtãnãlu, etc.);
3: crep di seati, di foami, di inati, di plãngu, etc. = nj-easti multã seati i foami (“mor” di seati i di foami), am multã inati, plãngu multu di multu, etc.;
4: nj-creapã budzãli; hiu cu budza cripatã = aduchescu unã dureari sufliteascã; mi nvirinedz multu, etc.;
5: nj-creapã caplu = (i) mi doari multu caplu; (ii) am mari ananghi, nivolji;
6: nu-nj creapã = nu-am ananghi, nu mi mealã; nu nj-u fricã, nu trag gailelu, etc.;
7: creapã dzua = s-fatsi dzuã, da hãryia)
{ro: crăpa, amărî, necăji; nenoroci}
{fr: crever, gercer, (se) fendre; être affligé, (se) rendre malheureux}
{en: crack; break; make someone unhappy}
ex: aljurea dai sh-aljurea creapã; creapã (disicã) leamnili aesti, ti pãlãcãrsescu; cripã scafa cu cari beam laptili; di uscãciuni loclu avea cripatã; nj-criparã mãnjli di-arcoari; plãndzea di cripa ca nuca; tats, lai gione, tats, nu creapã (nu ti nvirina); shidea sh-cripa (sã nvirina) mãratlu di-aush; dado, nu-nj mi creapã (nu mi nvirina); voi s-lu crep (s-lu nvirinedz multu); sor-mea shidea plãmtã sh-lãitã, di cripa, cripa (si nvirina); lj-dzãsh multi, pãnã u cripai (u nvirinai multu); cripa di seati
(expr: lj-eara multu seati); crechi di foami
(expr: tsã easti multã foami); mãcarã di criparã
(expr: mãcarã multu, pãnã plãscãnirã); cripã
(expr: plãscãni) armãnlu, gri greaca, plãscãni un vurcolac; di alãgari multã, calu cripã (fig: muri); crechi deapoea tu cheali?
(expr: nu plãscãneshti deapoea di inati?); nu cu coasa, crechi
(expr: plãscãnea di inati), bãrbate; s-tsã creapã ocljilj; s-tsã creapã budzãli; tsi s-tsã creapã, el lj-u toarnã; si-nj mutriri hilj-nju, nu-nj cripa caplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cupaci

cupaci (cu-pácĭŭ) sm cupaci (cu-pácĭ) shi sn cupaci/cupace (cu-pá-ci) –
1: un (di multili turlii di) arburi tsi creashti di-aradã tu pãduri (ma poati s-creascã sh-singur tu cãmpu icã cãsãbã) sh-cari easti criscut mash ti mushuteatsã, aumbrã, lemnu, etc. (nu ti fructili a lui); arbur, arburi, oarbãri;
2: numã datã la ma multi turlii di fanuminj arburi di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, tsi-u dãnãseashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã mari; lemnul tsi-l da aestu arburi; cealãc, tser, chiminit, blãduh, dushcu
{ro: arbore; stejar}
{fr: arbre; chêne}
{en: tree; oak}
ex: s-ascumsi tu cupaci (arburi icã cealãc); talji doi cupaci (arburi) mãri; tu bu-riclu a pãduriljei, da di nã cãsicã ascumtã tu cupaci; cãrbunjlji s-fac di lemnu di cupaci (dushcu, cealãc, tser); s-cãntu sum cupaci (arburi icã chiminits); prit cupaci (arburi icã chiminits) s-avdi troput; acumpãrai nã furtii di cupaci (leamni di cealãc, di tser); cu cupacilu (lemnul di cupaci) u frãmsi; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju

§ cupãcinã (cu-pã-cínã) sf cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – pãduri (pãdurici) iu arburlji suntu cupaci (cealãts, dushtsi) tinjiri
{ro: stejeriş}
{fr: jeune forêt de petits chênes}
{en: young oak forest}
ex: s-toarnã caplu tu cupãcinj; iu suntu cupãcinj, va hibã sh-cãpri; s-ascumsi tu cupãcinã

§ cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) sf cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) – (une cu cupãcinã)

§ cupãcinj (cu-pã-cínjĭŭ) sn cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – (une cu cupãcinã)

§ cupãcear1 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – om tsi talji arburi tu pãduri; om tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; limnar, dãrvar
{ro: lemnar, tăietor de lemne}
{fr: bûcheron, vendeur de bois}
{en: woodcutter, wood merchant}

§ cupãcear2 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – huryeat tsi yini dit ma multi hori di-armãnj dit Pindu (aproapea di-Avdela), tsi s-featsirã grets aoa sh-un chiro (sh-nu ma zburãscu armãneashti ma stranjili shi adetsli lã suntu atseali armãneshtili), a curi lucru easti ma multu atsel di tãljari a pãdurlor (di cupaci dit locurli a lor) sh-di vindeari a lemnului tãljat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dushcu2

dushcu2 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – numã datã la ma multi turlii di arburi (cupaci) di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã; lemnul tsi-l da aestu arburi; cupaci, cealãc, tser, chiminit, blãduh
{ro: stejar}
{fr: chêne}
{en: oak}
ex: eara un birbec ligat di un dushcu (cupaci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hãrãxescu1

hãrãxescu1 (hã-rãc-sés-cu) (mi) vb IV hãrãxii (hã-rãc-síĭ), hãrãxeam (hã-rãc-seámŭ), hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxiri/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) – fac unã tãljiturã njicã pri trup (cheali) i pri mardzinea-a unui lucru (cu tsiva tsi talji, cu-unã aguditurã di-un lucru tãljitos, cu-unã zgrãmari, etc.); fac un semnu cu cutsutlu pi-un arãbush tra s-tsãn unã isapi; noatsin, nsimnedz, simnedz; zgrãm, zgãir; (fig: hãrãxescu = dau lishor di cariva, lu-agudescu lishor, lu-ahulescu)
{ro: cresta}
{fr: faire un cran, érafler}
{en: notch, scratch}
ex: l-hãrãxii (l-zgrãmai) la cicior; mi hãrãxii la mãnã; cãt ãl hãrãxii (cãt ded di el)

§ hãrãxit1 (hã-rãc-sítŭ) adg hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxits (hã-rãc-sítsĭ), hãrãxiti/hãrãxite (hã-rãc-sí-ti) – tsi s-ari tãljatã niheamã; tsi-lj si featsi unã tãljiturã (un semnu, zgrãmãturã) njicã; nutsinat, nsimnat, simnat; zgrãmat, zgãirat
{ro: crestat}
{fr: entaillé}
{en: notched, scratched}

§ hãrãxiri1/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) sf hãrãxiri (hã-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-hãrãxeashti; nurisinari, nsimnari, simnari; zgrãmari, zgãirari
{ro: acţiunea de a cresta}
{fr: action de faire un cran, d’érafler}
{en: action of notching, of scratching}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hãryii/hãryie

hãryii/hãryie (hãr-yí-i) sf hãryii (hãr-yíĭ) – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara tsi nchiseashti s-da lunjina tu-apiritã (si s-veadã prota, cati tahina, tu oara tsi creapã dzua); hãrg-hii, hãrãyii, hãrãxitã, adoarã, adoara, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, apiritã, apirish, cripatã, deadoarã, deadoara, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi}
{fr: pointe du jour, aube, le petit jour}
{en: daybreak, dawn}
ex: hãryia lã da “dzuã bunã”; fudzii hãryii (cum cripa dzua)

§ hãrghii/hãrghie (hãr-ghí-i) sf hãrghii (hãr-ghíĭ) – (unã cu hãryii)
ex: s-tindi ninti di hãrghii; s-alumtarã pãnã tu cripata-a hãryiiljei (pãnã cãndu deadi hãryia)

§ hãrãyii/hãrãyie (hã-rã-yí-i) sf hãrãyii (hã-rã-yíĭ) – (unã cu hãryii)
ex: va yin mãni hãrãyii

§ haragmã (há-rag-mã) sf haragmi/haragme (há-rag-mi) – (unã cu hãryii)

§ harazmã (há-raz-mã) sf harazmi/harazme (há-raz-mi) – (unã cu hãryii)

§ haraimera (ha-raĭ-mé-ra) sf fãrã pl – (unã cu hãryii)
ex: haraimera (hãryii) nã si featsi tu pãdurici

§ hãrãxeashti2/hã-rãxeashte (hã-rãc-seá-shti) vb IV (unipirs pirs 3-a) hãrãxi (hã-rãc-sí), hãrãxea (hã-rãc-seá), hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxi-ri/hãrãxire (hã-rãc-sí-ri) – da hãryia; creapã dzua; algheashti di dzuã; algheashti, apirã
{ro: crăpa de zi, zori de zi}
{fr: la pointe de jour}
{en: (of daylight) dawn, break}
ex: avea hãrãxitã (avea cripatã dzua)

§ hãrãxit2 (hã-rãc-sítŭ) adg hãrãxitã (hã-rãc-sí-tã), hãrãxits (hã-rãc-sítsĭ), hãrãxiti/hãrãxite (hã-rãc-sí-ti) – (dzua) tsi cripã; (hãryia) tsi deadi)
{ro: crăpa de zi, zori de zi}
{fr: la pointe de jour}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn