gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;
19: gumar di la Cãzãclarlji = (om) dip fãrã arshini, tsi easti multu nearushinat; [adutsem aminti cã Cãzãclarlji easti unã hoarã Tisãlia, iu s-crescu gumari mãri sh-di-anami];
20: gumarlu la numtã nu s-cljamã = nu cljenj s-tsã yinã n casã, nu ti fats oaspi cu oaminj nibunj, nipilixits; nu fats hãiri cu oaminj tsi nu s-uidisescu trã lucrul tsi tsã lu-ai tu minti;
21: l-bãgãm pri gumar = l-featsim di-arshini dinintea-a laolui (ca tu chirolu veclju cãndu unã muljari nitinjisitã eara bãgatã pri-un gumar sh-priimnatã cu tãmpãnãlu prit hoarã);
22: macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; nu-l cãrtea gumarlu, s-nu beasã = cãndu-l cãrteshti omlu arãu, s-nu ti-ashteptsi s-ai parti di lucri buni;
23: cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi vor s-facã alishvirishi cu oaminj strãnghi, cari-ashteaptã fapti buni, ghinets, di la oaminj arãi;
24: gumarlu shi shtii pãhnia = shi shtii omlu di-iu yini, di iu lj-easti soea, shtii si-sh sta lu loclu-a lui, s-nu s-tindã ma diparti dicãt s-fatsi;
25: canda tini ti featsi Stãmãria sh-mini gumara? = him isea, cã sh-dolji him oaminj, amintats di-unã muljari;
26: la usha-a ta sã psuseascã gumarlu? = ca deapoea s-pistipseascã lumea cã tini-l vãtãmash shi s-ti bagã s-lu pãlteshti?;
27: nu poati a gumarlui, poati a sãmarlui; gumarlu ftiseashti, sumarlu agudeashti = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari, atumtsea cãndu nu poati s-da pri-atsel tsi lipseashti, da pri un altu tsi nu-ari vãrnã stepsu; di itia cã nu poati s-pidipseascã pi-atsel tsi stipseashti, sh-ca s-lji treacã inatea, omlu agudeashti un tsi nu-lj stipseashti;
28: gumarlu sapã loclu shi tut pi nãs lu-arucã = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-agudeashti singur;
29: nj-lu leg gumarlu di par = mi asiguripsescu di-un lucru, di loclu tsi lu-am chiola;
30: s-mãshcã gumarlji, arãu va-nj njargã = semnu arãu, sh-nu va-nj njargã lucrili ambar;
31: ãnj fitã gumara = mi hãrsescu di un lucru njic, cã avui tihi, cã amintai tsiva tsi nu-ahãrzeashti mari lucru, tsi nu fatsi caishti tsi;
32: gumar cu leamni = un gumar ncãrcat cu-unã furtii di leamni)
{ro: măgar, măgăriţă}
{fr: âne, anesse}
{en: donkey}
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); s-bat gumarlji tu pãhnii xeanã; gumarlu shi shtii pãhnia; mi-aleg ca gumarlu tu oi
(expr: nu hiu ca-alantsã di deavãrliga); u ligã ca gumarlu pri punti
(expr: u tsãni pi-a lui, strãmbã, nu sh-alãxeashti mintea); s-adrã ca tatãl a gumarilor
(expr: si ngrãshe multu); ti-adrash ca atsel (ca gumarlu) a orghilor; nj-adusi trei gumari cu leamni
(expr: trei gumari ncãrcats cu leamni); la poarta-a fucãrãlui psusi gumarlu; nu-l voi dip cã easti un gumar
(expr: om fãrã-arshini; niprãxit, abrashcu)
§ gumãrsescu (ghu-mãr-sés-cu) (mi) vb IV gumãrsii (ghu-mãr-síĭ), gumãrseam (ghu-mãr-seámŭ), gumãrsitã (ghu-mãr-sí-tã), gumãrsiri/gumãrsire (ghu-mãr-sí-ri) – prusvulsecu pri cariva cu purtarea tsi lj-u fac, tãsh canda easti un gumar
{ro: măgări}
{fr: (s’)insulter, offenser quelqu’un en le traitant comme un âne}
{en: insulting somebody by treating him like a donkey}
ex: l-gumãrsii, lj-dzãsh multi
§ gumãrsit (ghu-mãr-sít) (mi) adg gumãrsitã (ghu-mãr-sí-tã), gumãrsits (ghu-mãr-sítsĭ), gumãrsiti/gumãrsite (ghu-mãr-sí-ti) – prusvulsit di cariva tsi s-ari purtatã cu el dip canda eara un gumar
{ro: măgărit}
{fr: offensé par un traitement reçu comme celui donné à un âne}
{en: insulted by a treatment received similar to that reserved for a donkey}
§ gumãrsiri/gumãrsire (ghu-mãr-sí-ri) sf gumãrsiri (ghu-mãr-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-poartã cu cariva tãsh canda easti un gumar
{ro: acţiunea de a măgări; măgărire}
{fr: action d’offenser quelqu’un en le traitant comme un âne}
{en: action of insulting somebody by treating him like a donkey}
§ gumãric (ghu-mã-rícŭ) sm, sf gumãricã (ghu-mã-rí-cã), gumãrits (ghu-mã-rítsĭ), gumãritsi/gu-mãritse (ghu-mã-rí-tsi) – gumar njic; gumãrici, gumãrãts
{ro: măgăruş}
{fr: ânon}
{en: small donkey}
ex: ansãri niheamã ca gumãritsa
§ gumãrici (ghu-mã-rícĭŭ) sm, sf gumãrici/gumãrice (ghu-mã-rí-ci), gumãrici (ghu-mã-rícĭ), gumãrici/gumãrice (ghu-mã-rí-ci) – (unã cu gumãric)
ex: ncãlicai gumãricilu
§ gumãrãts (ghu-mã-rắtsŭ) sm, sf gumãrãtsã (ghu-mã-rắ-tsã), gumãrãts (ghu-mã-rắtsĭ), gumãrãtsi/gumãrãtse (ghu-mã-rắ-tsi) – (unã cu gumãric)
§ gumãrar (ghu-mã-rárŭ) sm gumãrari (ghu-mã-rárĭ) – atsel tsi ari vrundida-a gumarlor; atsel tsi dutsi gumarlji
{ro: cel ce ari grije or conduce măgarii}
{fr: celui qui prends soin ou conduit les ânes}
{en: the one who takes care or leadz the donkeys}
§ gumãrlãchi/gumãrlãche (ghu-mãr-lắ-chi) sf gumãrlắchi (gu-mãr-lắchĭ) – purtari urutã tsi sh-u-adutsi cu-atsea faptã di gumari
{ro: măgărie}
{fr: ânerie}
{en: foolish act or remark}
ex: aestã tsi-nj featsish easti mari gumãrlãchi; featsi nã gumãrlãchi di-nj cripa suratea di-arshini
§ gumãrescu (ghu-mã-rés-cu) adg gumãreascã (ghu-mã-reás-cã), gumãreshtsã (ghu-mã-résh-tsã), gumãreshti (ghu-mã-résh-ti) – ca di gumar; dãngã; dãnglãrã
{ro: măgăresc}
{fr: d’âne}
{en: foolish, like (of) a donkey}
ex: fapti gumãreshti
§ gumãrishcu (ghu-mã-rísh-cu) adg gumã-rishcã (ghu-mã-rísh-cã), gumãrishtsã (ghu-mã-rísh-tsã), gumã-rishti (ghu-mã-rísh-ti) – (unã cu gumãrescu)
ex: purni gumã-rishti (gumãreshti, ca di gumar), purni di Bosna
§ gumãreash-ti/gumãreashte (ghu-mã-reásh-ti) adv – ca di gumar
{ro: măgăreşte}
{fr: en âne, comme un âne}
{en: like a donkey}
§ gumarangath (ghu-ma-rán-gathŭ) sn gumarangathi/gumaran-gathe (ghu-ma-rán-ga-thi) – unã soi di earbã tsi creashti tu agri, locuri virani, uboari, mardzina di cãljuri, etc., cu truplu sãnãtos sh-disfaptu, mplin di schinj, cu frãndzã hãrãxiti tsi au ca dintsã cu schini di mardzini, cu lilici aroshi, albi icã galbini, adunati ca tufitsi tu-un tas; schin, chingher, schinlu-a tarlui, ciun, mãrãtsini, pãljur
{ro: mărăcine (spin) măgăresc}
{fr: ronce que les baudets mangent}
{en: spiny plumles thistle}
ex: gumarlu tu gumarangathi sh-greclu tu grãdinã xeanã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn