|
|
gljindã
gljindã (gljín-dã) sf gljindi/gljinde (gljín-di) – fructul dat di cupaci (tser, cealãc, dushcu); ghindã, gljindurã, docãrã, vãlani, jir; [tu ndauã locuri, trã grãmusteanj, gljinda easti shi jirlu dat di fag];
{ro: ghindă}
{fr: gland du chêne}
{en: acorn}
ex: di nsus unã gljindã pi cap u-agudi; am adunatã gljindi; portsãlj tu pãduri s-hrãnescu cu gljinda tsi cadi di pi cupaci
§ gljindurã1 (gljín-du-rã) sf gljinduri (gljín-durĭ) – (unã cu gljindã)
§ gljindurii/gljindurie (gljin-du-rí-i) sf gljindurii (gljin-du-ríĭ) – loc cu multi gljindi; multimi di gljindi
{ro: loc cu ghindă multă}
{fr: endroit riche en glands du chêne; quantité de glands du chênes}
{en: place with many acorns; quantity of acorns}
§ ghindã1 (ghín-dã) sf ghindi/ghinde (ghín-di) shi ghinduri (ghín-durĭ) – (unã cu gljindã)
ex: arburli fatsi ghinduri
§ gljinduros1 (gljin-du-rósŭ) adg gljinduroasã (gljin-du-rŭá-sã), gljindurosh (gljin-du-róshĭ), gljinduroasi/gljinduroase (gljin-du-rŭá-si) – cupaci tsi ari (fatsi) multi gljindi; (fig: tsi easti mplin, i easti faptu s-hibã mplin, di pãrtsã njits gurguljitoasi ca gãrnutsã; gãrnutsos)
{ro: cu multă ghindă}
{fr: chêne (lieu) plein de glands}
{en: oak (place) full of acorn}
ex: armasi gljinduros (gãrnutsos, ca cu gãrnutsã) cã nu easti amisticatã fãrina ghini
arburi/arbure
arburi/arbure (ár-bu-ri) sm arburi (ár-burĭ) –
1: numã tsi s-da la itsi plantã cu trup analtu sh-lumãchi limnoasi, mplin di frãndzi tsi fac unã cãrunã largã deavãrliga-a truplui;
2: numã datã a ma multor arburi fanuminj di pãduri, analtsã, cu lemnul vãrtos sh-frãndzãli mãri cu mãrdzinj hãrãxiti, a curi fructu easti gljinda; arbur, oarbãri, cupaci, tser, cealãc, chiminit, dushcu
{ro: arbore, stejar}
{fr: arbre; chêne}
{en: tree; oak tree}
ex: sh-nipãrtica s-alinã pri arburi; cãrbunj di arburi (cupaci, tser, cealãc); arburlji nvirdzãrã; vãrã arburi uscat tsi cãdea di vimtu di oarã-oarã
§ arbur (ár-burŭ) sm arburi (ár-burĭ) – (unã cu arburi)
ex: arburlu (cupacilu, tserlu) fatsi ghinduri; lemnul di arbur (cupaci, tser, cealãc) easti bun la durets
§ oarbãri/oarbãre (ŭár-bã-ri) sm oarbãri (ŭár-bãrĭ) – (unã cu arburi)
§ arburic (ar-bu-rícŭ) sm arburits (ar-bu-rítsĭ) – arburi njic; cupaci njic; plantã limnoasã cari s-disfatsi di la-arãdãtsinã ca nã tufã
{ro: arbore mic, arbust; stejar mic}
{fr: petit arbre, arbrisseau; petit chêne}
{en: small tree, bush, shrub; small oak tree}
§ arburet (ar-bu-rétŭ) sn arbureturi (ar-bu-ré-turĭ) –
1: multimi di arburi tsi crescu ca unã pãduri; pãduri, curii;
2: pãduri di cupaci (di tseri, di cealãts)
{ro: arborete, stejăriş}
{fr: forêt, forêt de chênes}
{en: forest; oak forest}
ex: tricui pri la arburet (pãdurea di cealãc, di tser, di cupaci)
blãduh
blãduh (blã-dúhŭ) sm blãduhi (blã-dúhĭ) – numã datã la ma multi turlii di fanuminj arburi (cupaci) di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, tsi-u dãnã-seashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã mari; lemnul tsi-l da aestu arburi; cupaci, cealãc, tser, chiminit, dushcu
{ro: gorun}
{fr: chêne à grappes}
{en: species of oak}
ex: leamni di blãduh (cupaci)
cafcã
cafcã (cáf-cã) sf caftsi/caftse(?) (cáf-tsi) – oasili-a caplui tsi ncljid nãuntru midua-a prãvdzãlor sh-a omlui; cafcalã, cãpitsãnã, craniu, cãrapã, cãrãfetã, cãrfetã, cocã
{ro: craniu}
{fr: crâne}
{en: skull}
ex: furlu mãcã tu cafcã (cafcalã) di mortu
§ cafcalã (cáf-ca-lã) sf cafcali/cafcale (cáf-ca-li) –
1: oasili-a caplui tsi ncljid nãuntru midua-a prãvdzãlor sh-a omlui; cafcã;
2: guvili dit cafcã iu s-aflã ocljilj;
(expr: nu ved hãiri di oclji, va ved di cafcali? = macã nu-am tihi cu lucrili tsi au simasii, va s-am hãiri di lucrili fãrã simasii?)
{ro: craniu; orbită}
{fr: crâne; orbite}
{en: skull; eye socket}
ex: nã cafcalã (cafcã) di pravdã; ocljilj hiptsã tu cafcali; ocljilj si stricurarã tu cafcali; cu oclji intrats tu cafcali, ncãnea mãratlu dzuã sh-noapti; nu vidzum di oclji, ashtiptãm s-videm di cafcali?
§ cufculã (cuf-cú-lã) sf cufculi/cufcule (cuf-cú-li) – luguria cu cari s-acoapirã un lucru ca, bunãoarã, oulu, zmelciul, burlida, etc.; gãoaci (di ou), gãoalji, guoalji, goalji, etc.
{ro: găoace}
{fr: coque; coquille; conque}
{en: shell (of egg, snail, oyster, etc.)}
ex: gljinda sh-ari cufcula-a ljei
cealãc
cealãc (cĭa-lắcŭ) sm cealãts (cĭa-lắtsĭ) – numã datã la ma multi turlii di fanuminj arburi (cupaci) di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, tsi-u dãnã-seashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrã-xitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã; lemnul tsi-l da aestu arburi; cupaci, tser, chiminit, blãduh, dushcu
{ro: stejar}
{fr: chêne}
{en: oak}
chiminit
chiminit (chi-mi-nítŭ) sm chiminits (chi-mi-nítsĭ) – numã datã la unã soi di cupaci di pãduri, analtu, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtosu, tsi-u dãnãseashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã; lemnul tsi-l da aestu arburi; cupaci, cealãc, tser, blãduh, dushcu
{ro: specie de stejar}
{fr: espèce de chêne champêtre}
{en: species of oak tree}
cupaci
cupaci (cu-pácĭŭ) sm cupaci (cu-pácĭ) shi sn cupaci/cupace (cu-pá-ci) –
1: un (di multili turlii di) arburi tsi creashti di-aradã tu pãduri (ma poati s-creascã sh-singur tu cãmpu icã cãsãbã) sh-cari easti criscut mash ti mushuteatsã, aumbrã, lemnu, etc. (nu ti fructili a lui); arbur, arburi, oarbãri;
2: numã datã la ma multi turlii di fanuminj arburi di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, tsi-u dãnãseashti ghini nutia, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã mari; lemnul tsi-l da aestu arburi; cealãc, tser, chiminit, blãduh, dushcu
{ro: arbore; stejar}
{fr: arbre; chêne}
{en: tree; oak}
ex: s-ascumsi tu cupaci (arburi icã cealãc); talji doi cupaci (arburi) mãri; tu bu-riclu a pãduriljei, da di nã cãsicã ascumtã tu cupaci; cãrbunjlji s-fac di lemnu di cupaci (dushcu, cealãc, tser); s-cãntu sum cupaci (arburi icã chiminits); prit cupaci (arburi icã chiminits) s-avdi troput; acumpãrai nã furtii di cupaci (leamni di cealãc, di tser); cu cupacilu (lemnul di cupaci) u frãmsi; mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju
§ cupãcinã (cu-pã-cínã) sf cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – pãduri (pãdurici) iu arburlji suntu cupaci (cealãts, dushtsi) tinjiri
{ro: stejeriş}
{fr: jeune forêt de petits chênes}
{en: young oak forest}
ex: s-toarnã caplu tu cupãcinj; iu suntu cupãcinj, va hibã sh-cãpri; s-ascumsi tu cupãcinã
§ cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) sf cupãcinji/cupãcinje (cu-pã-cí-nji) – (une cu cupãcinã)
§ cupãcinj (cu-pã-cínjĭŭ) sn cupãcinj (cu-pã-cínjĭ) – (une cu cupãcinã)
§ cupãcear1 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – om tsi talji arburi tu pãduri; om tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; limnar, dãrvar
{ro: lemnar, tăietor de lemne}
{fr: bûcheron, vendeur de bois}
{en: woodcutter, wood merchant}
§ cupãcear2 (cu-pã-cĭárŭ) sm cupãceari (cu-pã-cĭárĭ) – huryeat tsi yini dit ma multi hori di-armãnj dit Pindu (aproapea di-Avdela), tsi s-featsirã grets aoa sh-un chiro (sh-nu ma zburãscu armãneashti ma stranjili shi adetsli lã suntu atseali armãneshtili), a curi lucru easti ma multu atsel di tãljari a pãdurlor (di cupaci dit locurli a lor) sh-di vindeari a lemnului tãljat
docãrã
docãrã (dó-cã-rã) sf docãri/docãre (dó-cã-ri) shi docãri (dó-cãrĭ) – fructul dat di cupaci (tser, cealãc, dushcu); ghindã, gljindã, gljindurã, jir, vãlani
{ro: ghindă}
{fr: gland du chêne}
{en: acorn}
ex: s-hrãnea cu docãri (gljindi)
dushcu2
dushcu2 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – numã datã la ma multi turlii di arburi (cupaci) di pãduri, analtsã, cu truplu ndreptu sh-curunã mari, cu lemnul multu sãnãtos, cu frãndza veardi-ncljisã sh-mardzinea hãrãxitã ahãnda, cu lilici arãdãpsiti tu arapuni, sh-a curi fructu easti unã gljindã; lemnul tsi-l da aestu arburi; cupaci, cealãc, tser, chiminit, blãduh
{ro: stejar}
{fr: chêne}
{en: oak}
ex: eara un birbec ligat di un dushcu (cupaci)
ghindã1
ghindã1 (ghín-dã) sf – vedz tu gljindã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gljindãgljindurã1
gljindurã1 (gljín-du-rã) sf – vedz tu gljindã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: gljindã