DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

geanabet

geanabet (gĭa-na-bétŭ) adg geanabetã (gĭa-na-bé-tã), geanabets (gĭa-na-bétsĭ), geanabeti/geanabete (gĭa-na-bé-ti) – tinir ficior (featã) tsi easti ca burdal; tsi lu-arãseashti sã zburdãlipseascã; tsi nu para ascultã shi ari caplu niheamã ca gros; burdal, anapud, cap gros, cap di tãgari, etc.
{ro: ştrengar, răutăcios, încăpăţânat}
{fr: gamin, polisson, têtu}
{en: urchin, street boy (girl), stubborn}
ex: Hrista sã spunea niheamã ca geanabet (burdal); nu u scoati la cali cu geanabetslji (anapudzlji, tihilãilji) atselj

§ geanabitlãchi (gĭa-na-bit-lắ-chi) sf geanabitlãchi (gĭa-na-bit-lắchĭ) – harea tsi-lj fatsi un om tra s-hibã geanabet; zburdãlipsiri, anapudzãlji, lãeatsã, etc.
{ro: ştrengărie, răutate, încăpăţânare}
{fr: espièglerie, polissonnerie, entêtement}
{en: mischievousness, roguishness, stubbornness}

§ geanabiteatsã (gĭa-na-bi-teá-tsã) sf geanabitets (gĭa-na-bi-tétsĭ)
ex: nu sh-alasã el geanabiteatsa (anapudzãlja), s-lu vatsãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gean

gean (gĭánŭ) sm fãrã pl – hãrli tsi-l fac omlu s-aducheascã cã bãneadzã sh-cã easti unã hiintsã ahoryea di-alti hiintsi; suflit, duh, stuhico;
(expr: nj-scoati geanlu = nj-bagã zori, mi creapã multu, nj-si ngreacã multu)
{ro: suflet}
{fr: âme, esprit}
{en: soul, spirit}
ex: nji-l voi ca gean (suflit); tsi s-tsã fac, bre gean! (suflite!); nji scoasi geanlu
(expr: nj-bãgã zori, mi cripã multu); geanlu-nj scoasi
(expr: mi cripã) trã dauã liri

§ geanã2 (gĭá-nã) sf, adg (mash fiminin) – [zbor tsi yini di la fãtsearea la fiminin a zborlui gean]; tsi easti aproapi sufliteashti di cariva; aharã, ahãrã, vrutã, durutã, dashã, scumpã, sãrmai, yem, curbani, lele
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved, honey!}
ex: Tanca-a mea, geana (dasha) a mea

§ geanãm (gĭa-nắmŭ) invar – suflitlu-a meu, inima-a mea
{ro: sufletul meu!}
{fr: mon âme, mon coeur!}
{en: my heart!}
ex: ah! geanãm! pãngãnlu uhtã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ahar

ahar (a-hárŭ) adg aharã (a-há-rã), ahari (a-hárĭ), ahari/ahare (a-há-ri) – tsi easti aproapi sufliteashti (cu vreari) di cariva; ahãr, vrut, durut, dash, dashur, scumpu, sãrmai, yem, curbani, geanã, lele
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved}
ex: ursea cu sãnãtati, aharã (vrutã) Ghiulã; nu shtii, aharã (vrutã) vitsinã?; aidi aharã (dasha-a mea), tsi amãnash?; tsi spunj, aharã (scumpã)?; aharã (vrutã) cuscrã, ti tsãnj mari!

§ ahãr (a-hắrŭ) adg ahãrã (a-hắ-rã), ahãri (a-hắrĭ), ahãri/ahãre (a-hắ-ri) – (unã cu ahar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ahti/ahte

ahti/ahte (áh-ti) sf fãrã pl –
1: mirachi tsi u-ari un tra s-lj-u plãteascã a atsilui tsi-lj featsi un arãu icã unã nindriptati; lucru tsi-l fac (i voi s-lu fac) tra s-lj-u plãtescu; arãzgan;
2: mirachea tsi u ari un tra s-facã tsiva; mirachi, orixi
{ro: răzbunare; pasiune}
{fr: vengeance; passion}
{en: revenge; passion}
ex: si-sh lja ahtea shi sãndzili (si s-arãzganã); si-sh lja ahtea (si s-arãzganã), sh-aflã oara; voi s-nji scot ahtea pri el (s-lj-u plãtescu, s-mi-arãzgan); aveam mari ahti (inati) pri tini; nj-cãdzu tu mãnã sh-nji scosh ahtea (sh-mi arãzgãnai); nj-ishi ahtea (nu mata am mirachea, nu mata am inatea) tsi-aveam; u-am mari ahtea (mirachea) s-lu ved ninga nãoarã sh-deapoea s-mor; lji si featsi ahtea (sivdãlu); lj-armasi ahtea (mirachea) pi-aestu lucru; am mari ahti (mirachi, orixi) s-mãc di ghela tsi featsish

§ ahtisescu (ah-ti-sés-cu) (mi) vb IV ahtisii (ah-ti-síĭ), ahtiseam (ah-ti-seámŭ), ahtisitã (ah-ti-sí-tã), ahtisiri/ahtisire (ah-ti-sí-ri) – am ahti (dupã tsiva, tra s-fac tsiva, tra s-lj-u plãtescu a unui, etc.)
{ro: dori cu pasiune}
{fr: désirer avec passion (vengeance)}
{en: desire (revenge) with passion}
ex: mi ahtisii (am ahti) dupã unã bunã arihati

§ ahtisit (ah-ti-sítŭ) adg ahtisitã (ah-ti-sí-tã), ahtisits (ah-ti-sítsĭ), ahtisi-ti/ahtisite (ah-ti-sí-ti) – tsi ari ahti dupã un lucru
{ro: ahtiat, care doreşte ceva cu pasiune}
{fr: qui désire passionnément}
{en: who desires something with passion}

§ ahtisiri/ahtisire (ah-ti-sí-ri) sf ahtisiri (ah-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ahtiseashti dupã un lucru
{ro: acţiunea de a ahtia, de a dori cu pasiune}
{fr: action de désirer avec passion}
{en: action of desiring something with passion}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãzgan1

arãzgan1 (a-rãz-gánŭ) sn arãzgani/arãzgane (a-rãz-gá-ni) – lucru tsi-l feci tra s-lj-u plãtescu a atsilui tsi-nj featsi un arãu icã nindriptati; ahti
{ro: răzbunare}
{fr: vengeance}
{en: revenge}
ex: nji scosh arãzganlu (ahtea) ti-atseali tsi nj-avea faptã

§ arãzgan2 (a-rãz-gánŭ) (mi) vb I arãzgãnai (a-rãz-gã-náĭ), arãzgãnam (a-rãz-gã-námŭ), arãzgãnatã (a-rãz-gã-ná-tã), arãzgãnari/arãzgãnare (a-rãz-gã-ná-ri) – lj-u plãtescu a unui tsi-nj featsi arãu icã nidriptati; ãnj scot (ljau) ahtea, ãnj scot arãzganlu, ãnj caftu (ljau) sãndzi; ascumpãr
{ro: (se) răzbuna}
{fr: (se) venger}
{en: avenge}

§ arãzgãnat (a-rãz-gã-nátŭ) adg arãzgãnatã (a-rãz-gã-ná-tã), arãzgãnats (a-rãz-gã-nátsĭ), arãzgãnati/arãzgãnate (a-rãz-gã-ná-ti) – tsi sh-ari loatã ahtea (arãzganlu, sãndzili); tsi-lj si-ari ascumpãratã (plãtitã) nidriptatea tsi-lj si featsi; ascumpãrat
{ro: răzbunat}
{fr: vengé}
{en: avenged}

§ arãzgãnari/arãzgãnare (a-rãz-gã-ná-ri) sf arãzgãnãri (a-rãz-gã-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu shi scoati arãzganlu; ascumpãrari
{ro: acţiunea de a (se) răzbuna; răzbu-nare}
{fr: action de se venger}
{en: action of avenging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

avin

avin (a-vínŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – alag dupã agru-prãvdzã i agru-pulj tra s-lj-acats tu pãyidã (batsã, lats, princã, etc.) i s-lji vatãm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi duc s-fac chiniyi; alag dupã cariva shi voi s-lu-acats; alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiunipsescu) pri cariva tra s-fugã dit un loc; lj-pingu (lj-anãngãsãescu) caljlji s-alagã ma-agonja; vinedz, anãngãsãescu, anãngãsescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghiunipsescu, etc.;
(expr:
1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) nj-mutrescu ghini lucrul tra s-fac hãiri, s-fac prucuchii;
2: mi-avinã sãndzili = voi s-mi-arãzgãnsescu; voi s-nji scot ahtea pri cariva; voi s-lj-u plãtescu ti-arãulu tsi-nj featsi)
{ro: vâna, goni, alerga după, urmări}
{fr: chasser, pourchasser, courir après, poursuivre}
{en: hunt, run after, chase}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); el avinã ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi tsãnui, imnai dupã el) doauã ori di chiro; trei stãmãnj axiti avinam tu curii; adusirã ascherea s-avinã (s-aguneascã, s-lj-acatsã, s-lji vatãmã) furlji; lu-avinarã (alãgarã dupã el) trei mesh noapti sh-dzuã shi nu puturã s-lu-acatsã; ea avinã-l (du-ti dupã el, shpiuneadzã-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avinã lishor; lu-avinã (alagã s-lu-acatsã) furlji; chiragilu avinã (lj-agunjiseashti, lj-anãngãsãeashti) caljlji; s-avinã (s-agunjiseascã) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avinã?

§ avinedz (a-vi-nédzŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ avinat (a-vi-nátŭ) adg avinatã (a-vi-ná-tã), avinats (a-vi-nátsĭ), avina-ti/avinate (a-vi-ná-ti) – (agru-pravda) tsi easti cãftatã tra s-hibã vãtãmatã tu-unã chiniyi; tsi easti acãtsat i vãtãmat tu chiniyi; atsel dupã cari alagã cariva tra s-lu-acatsã i s-lu shpiuneadzã; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anãngãsãit (pimtu) s-alagã ma-agonja; vinat, anãngãsãit, anãngãsit, pimtu, agunit, azgunit, aznjit, etc.
{ro: vânat, gonit, urmărit}
{fr: chassé, pourchassé, poursuivi}
{en: hunted, chased}
ex: eara avinat (cãftat, tra s-hibã acãtsat) di geandari; sh-ashtipta avinatlu dit niori ãn poalã; nu puturã s-aflã avinat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

babagean

babagean (ba-ba-gĭánŭ) adg babageanã (ba-ba-gĭá-nã), babageanj (ba-ba-gĭánjĭ), babageani/babageane (ba-ba-gĭá-ni) – tsi easti mari sh-gioni; babashcu, babashcan, gioni, giunar, giunac, inimos, inimarcu, putut, vãrtos, curagios, cuduman, zot, dãldãsit
{ro: brav, viteaz, curajos}
{fr: vaillant, courageux}
{en: brave, courageous}
ex: cã-i ma babagean (curagios, gioni)

§ babashcu (ba-básh-cu) adg babashcã (ba-básh-cã), babashtsã (ba-básh-tsã), babashti/ba-bashte (ba-básh-ti) – tsi ari puteari (dinami) sh-poati s-lu facã un lucru; tsi poati s-dãnãseascã multi; babashcan, putut, vãrtos, sãnãtos, cadãr, cãdãr, cãdãri, catãrã, ndrumin, sãlnios, sãluios, silnãos, silnivos, babagean, gioni, palicar, etc.
{ro: puternic, tare, viteaz}
{fr: fort, puissant, vaillant}
{en: strong, vigorous, brave, valiant}

§ babashcan (ba-básh-canŭ) adg babashcanã (ba-básh-ca-nã), babashcanj (ba-básh-canjĭ), babashcani/babashcane (ba-básh-ca-ni) – (unã cu babashcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cafe

cafe (ca-fé) sm cafedz (ca-fédzĭ) shi cafeadz (ca-feádzĭ) shi cafadz (ca-fádzĭ) – arburic (arburili di cafe/cafei) dit locurli caldi, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 6-10m, cu frãndzã tsi sta daima verdzã, tsi fatsi (dauã ori tu an) lilici albi (cari crescu la sumsoara frãndzãlor), sh-cari da fructi aroshi ca cireashili (cu dauã simintsã); simintsa-a arburiclui di cafe, tsi easti nvãlitã cu unã coaji subtsãri sh-sãnãtoasã cari, dupã dizbiliri, agiungu gãrnutsãli di cafe tsi s-vindu tu ducheani; pulbirea lai, faptã dupã mãtsinarea-a gãrnutsãlor arsi di cafe; biutura adratã dit aestã pulbiri (multu cãftatã sh-biutã di dunjai, faptã dit aestã pulbiri heartã cu apã (tu cari s-adavgã, multi ori, zahari, lapti shi alti lugurii tsi va-lj da unã aromã sh-nustimadã vrutã); cafei, lai; (fig: cafei = bãhcishi)
{ro: cafea}
{fr: café}
{en: coffee}
ex: vidzutã ghighifteascã, namea-amirãreascã (angucitoari: cafelu); filgeani di cafe; lai easti cafelu, ma easti bun; cafe amar, cafe dultsi, bea-ts cafelu sh-fudz!

§ cafei/cafee (ca-fé-i) sf cafei (ca-féĭ) – (unã cu cafe)
ex: cafeea shi shicherlu scunchirã; nã deadi cãti unã cafei cu lapti; ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; lj-deadi unã cafei (fig: bãhcishi)

§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebritsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – vas njic (ibric) tu cari s-fatsi cafelu; gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, poci
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}

§ cafiniu (ca-fi-níŭ) adg cafinii (ca-fi-ní-i), cafinii (ca-fi-níĭ), cafinii (ca-fi-níĭ) – tsi ari unã hromã ca-atsea a cafelui; caferengiu
{ro: cafeniu}
{fr: café, brun, marron}
{en: coffee-colored, brown}
ex: nj-feci unã arobã cafinii (di hroma-a cafelui)

§ caferengiu (ca-fe-ren-gíŭ) adg caferen-gii/caferengie (ca-fe-ren-gí-i), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ) – (unã cu cafiniu)

§ cafigi (ca-fi-gí) sm, sf cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji), cafigeadz (ca-fi-gĭádzĭ), cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji) – omlu (muljarea) tsi fatsi cafelu; atsel tsi ari unã ducheani iu vindi cafelu; atsel tsi lu-ariseashti cafelu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãmãgelã

cãmãgelã (cã-mã-gé-lã) sf cãmãgeli/cãmãgele (cã-mã-gé-li) – stranj mplitit tsi s-poartã di-aradã pisti cãmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mãnits i fãrã mãnits, tra s-tsãnã cãldurã; cãmigeanã, fanelã, flanelã, sãlnicã, selnicã, silinicã, catasarcu, catasarcã, coaci, gãdzoafã
{ro: flanelă}
{fr: flanelle}
{en: sweater}

§ cãmigeanã (cã-mi-gĭá-nã) sf cãmigeani/cãmigeane (cã-mi-gĭá-ni) – (unã cu cãmãgelã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã