|
|
ftuhipsescu
ftuhipsescu (ftu-hip-sés-cu) vb IV – vedz tu ftoh
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ftohatihii/atihie
atihii/atihie (a-ti-hí-i) sf atihii (a-ti-híĭ) – unã ugoadã (tihisiri) tsi-l fatsi omlu sã-sh chearã iftihia; harea-a omlui tsi-l fatsi s-nu-aibã tihi tu banã; tihi oarbã; nitihi, atihiri, tirsilãchi, strimturã, strimtoari, taxirati, arãeatsã, lãeatsã, cãtratsã, pacus, bilje, biljauã, scangi, etc.
{ro: nenoroc}
{fr: infortune, adversité}
{en: misfortune, adversity}
§ atih (á-tihŭ) adg atihã (á-ti-hã), atihi (á-tihĭ) adg atihi/atihe (á-ti-hi) –
1: tsi nu-ari tihi tu-un lucru, tsi easti om fãrã tihi tu banã; corbu, mbogru, scurpisit, etc.;
2: (om) tsi nu easti gras; tsi easti fãrã puteari; nibun, slab, adinat, zãif, zãifcu, etc.
{ro: nenorocos, slab}
{fr: malchanceux; maigre, faible}
{en: unfortunate; lean, weak}
ex: omlu-aestu easti atih (fãrã tihi, mbogru); vindeari atihã (slabã, nibunã); ficiorlu easti atih (slab); cãndu-l cunuscui eara atih (slab)
§ atihescu (a-ti-hĭés-cu) vb IV atihii (a-ti-híĭ), atiheam (a-ti-hĭámŭ), atihitã (a-ti-hí-tã), atihi-ri/atihire (a-ti-hí-ri) –
1: angrec ma putsãn (di nimãcari, di niputeari, etc.); mi trag la fatsã (di lãngoarea tsi u-avui); cher di putearea tsi u-aveam ma ninti; slãghescu, adinãtsescu;
2: agiungu oarfãn, ftoh; fac pri altu s-agiungã oarfãn, ftoh; ftuhipsescu, urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, zgulughescu
{ro: slăbi, sărăci}
{fr: maigrir, (s’)appauvrir}
{en: lose weight, lose strength, weaken; impoverish}
ex: atihi (slãghi) di-armasi cheali sh-os; avea atihitã (ftuhipsitã) cãndu-l cunuscush tini
§ atihit (a-ti-hítŭ) adg atihitã (a-ti-hí-tã), atihits (a-ti-hítsĭ), atihiti/atihite (a-ti-hí-ti) – tsi ari slãghitã; tsi ari urfãnipsitã; slãghit, adinãtsit, ftuhipsit, urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, zgulughit
{ro: slăbit, sărăcit}
{fr: maigri, appauvri}
{en: who has lost weight, who has lost strength, weakened; impoverished}
§ atihiri/atihire (a-ti-hí-ri) sf atihiri (a-ti-hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva atiheashti; slãghiri, adinãtsiri, ftuhipsiri, urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, zgulughiri; lãeatsã, arãeatsã, taxirati, distihii, etc.
ftoh
ftoh (ftóhŭ) adg ftoahã (ftŭá-hã), ftohi (ftóhĭ), ftoahi/ftoahe (ftŭá-hi) – tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; fucãrã, neavut, oarfãn, zglob
{ro: sărac}
{fr: pauvre}
{en: poor}
ex: alantu eara ftoh, cã nu avea pãni s-mãcã
§ ftohi/ftohe (ftó-hi) sf ftohi (ftóhĭ) – starea tu cari s-aflã atselj tsi suntu ftohi; fucãrlãchi, fucãrai, neaveari, urfãnilji, urfãneatsã
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté}
{en: poverty}
ex: zboarã multi, ftohi mari; pãnã cãndu va-nj bãnedz io cu ftohea n casã?
§ ftuhii/ftuhie (ftu-hí-i) sf ftuhii (ftu-híĭ) – (unã cu ftohi)
ex: zboarã multi, ftuhii mari
§ ftuhipsescu (ftu-hip-sés-cu) vb IV ftuhipsii (ftu-hip-síĭ), ftuhipseam (ftu-hip-seámŭ), ftuhipsitã (ftu-hip-sí-tã), ftuhipsi-ri/ftuhipsire (ftu-hip-sí-ri) – agiungu ftoh; fac pri altu s-agiungã ftoh; urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, atihescu, zgulughescu
{ro: sărăci}
{fr: (s’)appauvrir}
{en: impoverish}
ex: nu vrea ftuhipseascã (nu vrea agiungã ftoh)
§ ftuhipsit (ftu-hip-sítŭ) adg ftuhipsitã (ftu-hip-sí-tã), ftuhipsits (ftu-hip-sítsĭ), ftuhipsi-ti/ftuhipsite (ftu-hip-sí-ti) – tsi ari agiumtã oarfãn; urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, atihit, zgulughit
{ro: sărăcit}
{fr: appauvri}
{en: impoverished}
§ ftuhipsiri/ftuhipsire (ftu-hip-sí-ri) sf ftuhipsiri (ftu-hip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftuhipseashti; urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, atihiri, zgulughiri
{ro: acţiunea de a sărăci; sărăcire}
{fr: action de (s’)appauvrir; appauvrissement}
{en: action of impoverishing}
ex: ftuhipsiri (urfãnipsiri) greauã nã ncljisi casa
§ cioahã (cĭŭá-hã) adg (mash fiminin) invar – (muljari) tsi ari multã ihtizai (nivolji, ananghi, lipsã) di-un lucru (n casã, tu mãcari, etc.); tsi easti multu ftoahã shi nu-ari cu tsi s-bãneadzã; nevoljinã, neavutã, zgloabã, fucãroanji, ftoahã, oarfãnã
minut2
minut2 (mi-nútŭ) adg minutã (mi-nú-tã), minuts (mi-nútsĭ), minuti/minute (mi-nú-ti) – tsi easti njic; tsi easti suptsãri; tsi easti apus; tsi nu easti mari (lungu, gros icã analtu); njic, shcurtu, suptsãri, apus, etc. (fig:
1: minut = parã cu njicã tinjii; expr:
2: nj-fac apa-atsea minutã = mi chish, nj-fac apa-atsea suptsãri)
{ro: mărunt, mic, scund, subţire, etc.}
{fr: menu, petit, mince, etc.}
{en: small, fine, little, short, thin, slim, etc.}
ex: ari fumealji minutã (ficiori njits); dinjicã tseapa minutã (u fatsi cumãts njits); nu-am minuts (paradz cu njicã tinjii) cu mini; u-ai minutã (suptsãri) chealea; nã fustani minutã (suptsãri) ca pãndza di pangu; lishoarã-minutã (suptsãri) ca nã fliturã; iu-i cioara ma minutã (suptsãri), aclo s-arupi; easti om minut (suptsãri, has; icã shcurtu, apus di boi); armasi minut (njic, shcurtu, nu para criscut tu boi); arburli aestu easti minut (suptsãri, njic); easti un om minut di boi (shcurtu); s-vã fãtsets apa minutã
(expr: apa suptsãri, chishatlu) di pi punti; ts-acatsã nã ploai minutã (cu chicutli njits), dultsi shi suptsãri; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu
(expr: lucrili njits tsi nu lã dai simasii pot s-dãnãseascã multu chiro); nu-am minuts (fig: paradz cu njicã tinjii) trã bisearicã
§ minutedz (mi-nu-tédzŭ) (mi) vb I minutai (mi-nu-táĭ), minutam (mi-nu-támŭ), minutatã (mi-nu-tá-tã), minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); lu mpartu (l-talj) un lucru tu cumãts ma njits, tu sãrmi; zminut, minutsãscu, sãrmu, shcurtedz, suptsãredz, njicshuredz, etc.; (fig: minutedz = ftuhipsescu, urfãnipsescu)
{ro: subţia, micşora}
{fr: amincir, affiner}
{en: thin, fine down}
ex: hirlu s-minuteadzã (s-fatsi ma suptsãri); ved cã minutai (fig: urfãnipsii) ca multu; s-minutã (fig: ftuhipsi, urfãnipsi) mãratlu, arãu bãneadzã
§ minutat (mi-nu-tátŭ) adg minutatã (mi-nu-tá-tã), minutats (mi-nu-tátsĭ), minutati/minutate (mi-nu-tá-ti) – tsi s-ari faptã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); njicshurat, faptu ma suptsãri, shcurtat; zminutat, minutsãt, sãrmat, shcurtat, suptsãrat, njicshurat, etc.
{ro: subţiat, micşorat}
{fr: aminci, affiné}
oarfãn
oarfãn (ŭár-fãnŭ) sm, sf, adg oarfãnã (ŭár-fã-nã), oarfãnj (ŭár-fãnjĭ), oarfãni/oarfãne (ŭár-fã-ni) –
1: (ficior, featã) tsi nu-ari tatã, dadã i doilji pãrintsã; itin;
2: tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; ashi cum agiumsi atsel tsi ari chirutã tutã avearea-lj; fucãrã, ftoh, neavut, zglob; (fig: oarfãn = (i) tsi easti lipsit (di-un lucru); (ii) tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; mãrat, corbu, corbusit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, etc.; expr:
2: oarfãn aruptu; oarfãn cãpãit = multu oarfãn, fucãrã, ftoh)
{ro: orfan; sărac}
{fr: orphelin; pauvre}
{en: orphan; poor}
ex: fumealja, di mumã armãni oarfãnã; ficiorlu-aestu easti oarfãn di mumã (nu-ari mumã, cã-lj muri); di tatã nu-armãn ficiorlji oarfãnj, ma di mumã armãn; muljari oarfãnã (ftoahi, fucãroanji); la oarfãnlu (fucãrãlu) s-arupsi cioara; fu oarfãn (fig: lipsit) di pãradz; nã casã oarfãnã (ftoahã, neavutã); casi njits, oarfãni (ca di oaminj ftohi), cu garduri di surtseali; sh-eara unoarã un bãrbat shi unã muljari, oarfãnj aruptsã
(expr: multu ftohi, oarfãnj, nu s-poati ma ftohi di nãsh); oarfãn-cãpãit
(expr: multu ftoh), ma nu s-alãsa di-avinari; a s-hiu oarfãn sh-tu cãlivã, mash cãliva s-hibã-a mea; armãnlu-i oarfãn pulj (pulj fãrã pãrintsã; icã pulj mãrat, curbisit); hiu oarfãn (ftoh), nu-am tsiva; oarfãnlu (ftohlu) prindi s-lucreadzã; suntu oarfãnj (fãrã pãrintsã; icã ftohi); tsi s-facã sh-nãs, oarfãnlu (fig: mãratlu); ma ghini oarfãn (ftoh) tinjisit, dicãt avut pizuit; di eshti oarfãn (ftoh), nu ti adunã cu avutslji; ma ghini oarfãn (ftoh) shi sãnãtos, di avut shi zãbãcos
§ urfanji1/urfanje (ur-fá-nji) sf urfãnj (ur-fắnjĭ) – starea (catas-tasea) tu cari s-aflã atselj tsi suntu oarfãnj, fãrã pãrintsã i ftohi; fucãrlãchi, ftohi, neaveari, urfãnilji, urfãneatsã;
(expr:
1: mutrea-ts urfanja = mutrea-ts di lucrul a tãu shi nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor, lucri cu cari nu-ai s-fats tsiva; mutrea-ts di-irnjii;
2: mãcash urfanja = bãnash unã banã di oarfãn, ftoh)
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté, misère}
{en: poverty}
ex: urfanja (fucãrlãchea) a casãljei; nu lã eara duri urfanja (neavearea); mari urfanji avem; nu ari ma greauã lãngoari di urfanji (neaveari); eara nã urfanji cum s-ti-ascapã Dumnidzã; mãncash urfanja
scad
scad (scádŭ) vb II scãdzui (scã-dzúĭ), scãdeam (scã-deámŭ), scãdzutã (scã-dzú-tã), scãdeari/scãdeare (scã-deá-ri) – adar un lucru si s-facã ma njic (ma shcurtu, ma putsãn, etc.); fac tsiva s-njicureadzã tu numir i mãrimi (lundzimi, lãrdzimi); fac tsiva s-discreascã ca puteari (ca sãnãtati, ca tinjii, ca videari, ca aveari, etc.); agiungu dzuã di dzuã ma ftoh, ma oarfãn; ftuhipsescu; lãndzidzãscu, slãghescu multu, mi-aspargu, etc.; mi adun tu boi; cad, dipun, njicuredz, mihrisescu, mputsinedz, shcurtedz, discres-cu, etc.
{ro: scădea, sărăci}
{fr: baisser, abaisser; dégrader, avilir; diminuer, appauvrir, etc.}
{en: lessen, diminish, lower, decline, reduce, degrade, etc.}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); apili-a arãului scãdzurã (s-featsirã ma njits, dipusirã); pri mãcarea-a hilj-sui, acãtsã si scadã (sã ftuhipseascã) dzuã di dzuã; cum si si scadã ahãt cãndu lu-alinã?; las s-mãcã dzua tutã, cã di-aclo, nu va scad io (nu va s-nji njicshureadzã avearea); scãdzu (ftuhipsi) multu di cãndu nu-l mata vidzum; nji scãdzu (nji slãghi) lãngoarea; nu mi scad pri mini (nu mi-arushinedz, nu mi cãtrãfonisescu, nu nj-adun coada); scãdzurã fare (ftuhipsirã dip); scadi trei grosh, cãts armãn?; scadi (scoati, dipuni tinjia cu) dauã suti di dauã njilj; ashtipta si scadã pãhãlu (s-iftineascã), ta s-acumpãrã
§ scãdzut (scã-dzútŭ) adg scãdzutã (scã-dzú-tã), scãdzuts (scã-dzútsĭ), scãdzuti/scãdzute (scã-dzú-ti) – tsi s-ari njicshuratã tu numir i mãrimi (lundzimi, lãrdzimi); tsi ari ftuhipsitã shi ari ma putsãnã aveari; njicurat, mihrisit, mputsinat, shcurtat, discrisut, etc.
{ro: scăzut, sărăcit}
{fr: baissé, abaissé; dégradé, avili; diminué, appauvri, etc.}
{en: lessened, diminished, lowered, declined, reduced, degraded, etc.}
ex: arãulu eara scãdzut (avea putsãnã apã); mãcarea easti scãdzutã (ari ma putsãnã dzamã, s-ari ngrushatã) ghini; di-iu li-aflarã, oaminj scãdzuts (ftuhipsits), oarfãnj, fãrã bubotã tu cãpisteari
§ scãdea-ri/scãdeare (scã-deá-ri) sf scãderi (scã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva scadi
{ro: acţiunea de a scădea, de a sărăci; scădere, sărăcire}
{fr: action de baisser, d’abaisser; de dégrader, d’avilir; de diminuer, d’appauvrir, etc.}
{en: action of lessening, of diminishing, of lowering, of declining, of reducing, of degrading, etc.}
zgulughescu
zgulughescu (zgu-lu-ghĭés-cu) vb IV zgulughii (zgu-lu-ghíĭ), zgu-lugheam (zgu-lu-ghĭámŭ), zgulughitã (zgu-lu-ghí-tã), zgulughi-ri/zgulughire (zgu-lu-ghí-ri) – agiungu ftoh; fac pri altu s-agiungã ftoh; urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, ftuhipsescu, atihescu
{ro: sărăci}
{fr: (s’)appauvrir, n’avoir rien du tout}
{en: impoverish}
§ zgulughit (zgu-lu-ghítŭ) adg zgulughitã (zgu-lu-ghí-tã), zgulughits (zgu-lu-ghítsĭ), zgulughiti/zgulughite (zgu-lu-ghí-ti) – tsi ari agiumtã oarfãn; urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, ftuhipsit
{ro: sărăcit}
{fr: appauvri}
{en: impoverished}
§ zgulughi-ri/zgulughire (zgu-lu-ghí-ri) sf zgulughiri (zgu-lu-ghírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zgulugheashti; urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, ftuhipsiri
{ro: acţiunea de a sărăci; sărăcire}
{fr: action de (s’)appauvrir}
{en: action of impoverishing}
§ zglob (zglóbŭ) adg zgloabã (zglŭá-bã) zgloghi (zglóghĭ), zgloabi/zgloabe (zglŭá-bi) – tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; cioahã, nivoljinã
{ro: sărac}
{fr: pauvre}
{en: poor}
ex: moashi zgloabã (multu ftoahi)