DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

firmã

firmã (fír-mã) sf firmi/firme (fír-mi) – numa cu cari easti cunuscutã unã sutsatã (di-aradã tugireascã, di emburlichi, unã cumpanii, etc.); ploacea tsi poartã ngrãpsitã aestã numã la intrarea loclui iu s-aflã aestã sutsatã
{ro: firmă}
{fr: firme}
{en: firm}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

firmani/firmane

firmani/firmane (fir-má-ni) sf firmãnj (fir-mắnjĭ) – ordin ngrãpsit di-a sultanlui turcu, di-aoa sh-un chiro; tirmani, leadzi, nom, birati; (fig: firmani = carti lungã)
{ro: firman}
{fr: ordre écrit donné par le sultan}
{en: written order given by the sultan}
ex: pãngãna, di zori, cara da di scoati nã firmani; scoasim firmani trã bisearicã; adarã unã firmani; tsi cãnta firmanea-atsea?; grailu-a lor eara firmani; nu ari ishitã firmanea trã bisearica a noastrã; unã firmani ntreagã (fig: unã carti lungã) nj-scria

§ tirmani/tirmane (thir-má-ni) sf tirmãnj (thir-mắnjĭ) – (unã cu firmani)
ex: carti mari, ca tirmani; s-vã scriats unã tirmani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

apuchirusescu

apuchirusescu (a-pu-chi-ru-sés-cu) vb IV apuchirusii (a-pu-chi-ru-síĭ), apuchiruseam (a-pu-chi-ru-seámŭ), apuchirusitã (a-pu-chi-ru-sí-tã), apuchirusiri/apuchirusire (a-pu-chi-ru-sí-ri) – pricunoscu cã un lucru faptu (dzãs i ngrãpsit) di mini (i di altu cariva) easti dealihea
{ro: confirma}
{fr: confirmer}
{en: confirm}

§ apuchirusit (a-pu-chi-ru-sítŭ) adg apuchirusitã (a-pu-chi-ru-sí-tã), apuchirusits (a-pu-chi-ru-sítsĭ), apuchirusiti/apuchirusite (a-pu-chi-ru-sí-ti) – (lucrul faptu, dzãs i ngrãpsit) tsi easti pricunuscut di cariva cã easti dealihea
{ro: confirmat}
{fr: confirmé}
{en: confirmed}

§ apuchirusiri/apuchirusire (a-pu-chi-ru-sí-ri) sf apuchirusiri (a-pu-chi-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apuchiruseashti
{ro: acţiunea de a confirma}
{fr: action de confirmer}
{en: action of confirming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

huciudii/huciudie

huciudii/huciudie (hu-cĭu-dí-i) sf huciudii (hu-cĭu-díĭ) – [dictiu-narlu al Papahagi nu easti sigur di noima tsi lj-u da a zborlui!]; semnul tsi-aspuni cã un lucru (unã faptã easti dealihea); lucrul (fapta, semnul, etc.) tsi easti ca unã soi di mãrtirii cã s-ari faptã (i cum s-ari faptã) tsiva; hugiudii, semnu, ispati, provã, mãrturii, mãrtirii, mãrtirilji
{ro: dovadă, mărturie}
{fr: preuve, témoignage, confirmation}
{en: proof}
ex: cu tutã inima shi cu tutã huciudia (?)

§ hugiudii/hugiudie (hu-gĭu-dí-i) sf hugiudii (hu-gĭu-díĭ) – (unã cu huciudii)
ex: s-dãm cu tutã hugiudia (?), s-fatsim bunets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ispati1/ispate

ispati1/ispate (is-pá-ti) sf pl(?) – lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; semnul (fapta, lucrul) tsi lu-aspuni un om ca unã soi di mãrtirii, cã s-ari faptã (i cum s-ari faptã) tsiva; semnu, mãrturii, mãrtirii, mãrtirilji, provã
{ro: dovadă, mărturie}
{fr: preuve, témoignage, confirmation}
{en: proof}
ex: s-v-u fac ispati (mãrtirii); cu tsi va-lj fãtsem ispati (tsi semnu va lj-adutsem) al dispoti?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

nacã

nacã (ná-cã) adv – zbor tsi nvãrtushadzã putearea-a unei ãntribari; easti dealihea cã; s-nu tsiva di…; naca, nucã, videm, napa, napã, napu, nupu, ageaba, hagiba, nu tsiva, au
{ro: oare, nu cumva, nu care cumva}
{fr: peut-être que, est-ce que, en quelque sorte; par hasard}
{en: maybe, really, somehow, by chance}
ex: nacã (ageaba) treatsi vãrã cãravi?; nacã aflã firmanea?; cari eshti? nacã (eshti tsiva) draclu?; nacã, nacã (poati) da di un sots mãlãgar; nacã, nacã, (poati) lu-agiutã cãsmetea?; nacã-nj (nu tsiva-nj) vinji shi nu-lj njershu; nacã nj-vidzush tsiva (nu tsiva di-nj vidzush) cãprili?

§ naca (ná-ca) adv – (unã cu nacã)
ex: naca furlji (furlji, nu tsiva) yin s-nã furã?; naca (nu tsiva, poati) vrei s-yinj la noi?

§ nucã3 (nú-cã) adv – (unã cu nacã)
ex: nucã (nacã, nu cã) vrei, ma tsi s-fats

§ napa (ná-pa) adv – (unã cu nacã)
ex: napa (nacã) easti toamnã multu-amarã?; napa (naca) ti-arãsi?; s-mutreascã, napa (naca) da cap om axen?; napa (naca) va ta s-yinã?; napa-nj loash di oclju?; napa (s-hibã) unã, napa (s-hibã) alantã?

§ napã (ná-pã) adv – (unã cu nacã)

§ napu (ná-pu) adv – (unã cu nacã)
ex: napu (nacã) yin, napu (nacã) s-ved, napu (nacã) dea-dirã cap?; napu (naca) lj-ari furatã di la nãsã?

§ nupu (nú-pu) cong – (unã cu nacã)
ex: cãntitsi s-nupu (s-nu tsiva di) cãntats; intrã n yinji, ma ascultã: s-nupu (s-nu tsiva di) mãts auã multã; lj-fu fricã s-nupu glãreascã (s-nu tsiva di glãreashti); nupu-nj (nacã-nj) yini n hoarã; s-nupu aibã (naca ari, s-nu tsiva di ari) tsiva

§ nupo (nú-po) cong – (unã cu nacã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã