|
firicat
firicat (fi-ri-cátŭ) adg – vedz tu feric
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fericfiricãturã
firicãturã (fi-ri-cã-tú-rã) sf – vedz tu feric
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fericarufec
arufec (a-ru-fécŭ) vb I aruficai (a-ru-fi-cáĭ), aruficam (a-ru-fi-cámŭ), aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) –
1: nduplic niheamã mardzinea di-unã tsãsãturã (fustani, cãmeashi, stranj, etc.) sh-u cos tra s-nu fugã hirili shi si s-aspargã tsãsãtura;
2: talj cu foartica; aroafic, arufearic; (fig: arufec = mãc, mãc multu, u ngljit, mi ndop, u-arucutescu, etc.)
{ro: tivi; tăia cu foarfeca}
{fr: ourler; couper (avec des ciseaux)}
{en: hem; cut (with scissors}
ex: aruficai cãmeasha; truoarã lu-arufeacã (l-talji cu foartica); aruficã (fig: mãcã, u-arucuti) unã cãrvealji ntreagã
§ aroafic (a-rŭá-ficŭ) vb I aruficai (a-ru-fi-cáĭ), aruficam (a-ru-fi-cámŭ), aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) – (unã cu arufec)
§ aruficat (a-ru-fi-cátŭ) adg aruficatã (a-ru-fi-cá-tã), aruficats (a-ru-fi-cátsĭ), aruficati/aruficate (a-ru-fi-cá-ti) – (tsãsãturã, cãmeashi, fustani, etc.) tsi-lj si nduplicarã shi-lj si cusurã mãrdzinjli; tsi-i tãljat cu foartica
{ro: tivit; tăiat cu foarfeca}
{fr: ourlé; coupé (avec des ciseaux)}
{en: hemmed; cut (with scissors}
§ aruficari/aruficare (a-ru-fi-cá-ri) sf aruficãri (a-ru-fi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aruficã
{ro: acţiunea de a tivi; tăia cu foarfeca; tivire}
{fr: action d’ourler; de couper (avec des ciseaux)}
{en: action of hemming; of cutting (with scissors}
§ aruficãturã (a-ru-fi-cã-tú-rã) sf aruficãturi (a-ru-fi-cã-túrĭ) – mardzinea di tsãsãturã tsi easti aruficatã; loclu iu tsãsãtura easti aruficatã
{ro: tivitură}
{fr: ce qui est ourlé ou coupé; ourlet}
{en: that which is hemmed or cut; hem}
§ arufearic (a-ru-feá-ricŭ) (mi) vb I arufiricai (a-ru-fi-ri-cáĭ), arufiricam (a-ru-fi-ri-cámŭ), arufiricatã (a-ru-fi-ri-cá-tã), arufiricari/arufiricare (a-ru-fi-ri-cá-ri) – (unã cu arufec)
ex: tigãnj cu aloat nivinjit, ca s-nu s-arufearicã (fig: s-nu s-mãcã) multi
arufiricat
arufiricat (a-ru-fi-ri-cátŭ) adg – vedz tu arufec
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arufecferic
feric (fé-ricŭ) vb I firicai (fi-ri-cáĭ), firicam (fi-ri-cámŭ), firicatã (fi-ri-cá-tã), firicari/firicare (fi-ri-cá-ri) – anvilescu un lucru (di lemnu) cu un petur di metal tra s-lu fac s-dãnãseascã ma multu; agudescu cu cioclu unã cheatrã (di moarã) tra s-lji fac fatsa cu dintsã shi avlãchi;
(expr:
1: feric = mãc;
2: l-feric = l-bat, lj-dau un shcop)
{ro: fereca}
{fr: ferrer, y appliquer une couche de metal, embattre une roue}
{en: overlay with metal, tire a wheel}
ex: atumtsea nã firica cheatra di moarã; fericã
(expr: mãcã), canda easti aspartu
§ firicat (fi-ri-cátŭ) adg firicatã (fi-ri-cá-tã), firicats (fi-ri-cátsĭ), firicati/firicate (fi-ri-cá-ti) – tsi easti nvilit cu un petur di metal tsi-l fatsi s-dãnãseascã ma multu; tsi easti agudit cu cioclu tra s-lji si facã fatsa cu dintsã shi avlãchi
{ro: ferecat}
{fr: ferré, à qui on a appliqué une couche de metal, embattue (roue)}
{en: overlayed with metal, tired (wheel)}
ex: nu easti firicat
(expr: nu-lj s-ari datã un shcop) di aurlã ashi
§ firicari/firicare (fi-ri-cá-ri) sf firicãri (fi-ri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fearicã un lucru
{ro: acţiunea de a fereca}
{fr: action de ferrer, de y appliquer une couche de metal, d’embattre une roue}
{en: action of overlaying with metal, of tiring a wheel}
§ firicãturã (fi-ri-cã-tú-rã) sf firicãturi (fi-ri-cã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fearicã un lucru; peturlu di metal cu cari si-anvileashti un lucru
{ro: ferecătură}
{fr: embattage}
{en: setting, mounting}
ex: lj-trapsi unã firicãturã
(expr: lj-trapsi un shcop) di va s-u mindueascã multu chiro