crep1 (crépŭ) vb I cripai (cri-páĭ), cripam (cri-pámŭ), cripatã (cri-pá-tã), cripari/cripare (cri-pá-ri) –
1: disfac (aspargu) dinapandiha un lucru tu ma multi cumãts (tsi pot si sta ligati ninga unã di-alantã) cu agudirea-a lui (yilia), cu shidearea la soari i vimtu (chealea-a omlui), cu ngljitsarea-a apãljei tsi u-ari nuntru (cheatra), etc.; cãrtsãnescu, plãscãnescu, aspargu, arup, disic, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, etc.); ãnj chicã, yini greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; nviredz, nvirinedz, mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, ncioamir, pãrãpunjisescu, etc.; (fig:
1: crep = (i) am multã inati pri cariva, plãscãnescu di inati; (ii) mor, nj-cher bana; expr:
2: Sã-lj Creapã (Creapã-lj) Numa = draclu, sãtãnãlu, etc.);
3: crep di seati, di foami, di inati, di plãngu, etc. = nj-easti multã seati i foami (“mor” di seati i di foami), am multã inati, plãngu multu di multu, etc.;
4: nj-creapã budzãli; hiu cu budza cripatã = aduchescu unã dureari sufliteascã; mi nvirinedz multu, etc.;
5: nj-creapã caplu = (i) mi doari multu caplu; (ii) am mari ananghi, nivolji;
6: nu-nj creapã = nu-am ananghi, nu mi mealã; nu nj-u fricã, nu trag gailelu, etc.;
7: creapã dzua = s-fatsi dzuã, da hãryia)
{ro: crăpa, amărî, necăji; nenoroci}
{fr: crever, gercer, (se) fendre; être affligé, (se) rendre malheureux}
{en: crack; break; make someone unhappy}
ex: aljurea dai sh-aljurea creapã; creapã (disicã) leamnili aesti, ti pãlãcãrsescu; cripã scafa cu cari beam laptili; di uscãciuni loclu avea cripatã; nj-criparã mãnjli di-arcoari; plãndzea di cripa ca nuca; tats, lai gione, tats, nu creapã (nu ti nvirina); shidea sh-cripa (sã nvirina) mãratlu di-aush; dado, nu-nj mi creapã (nu mi nvirina); voi s-lu crep (s-lu nvirinedz multu); sor-mea shidea plãmtã sh-lãitã, di cripa, cripa (si nvirina); lj-dzãsh multi, pãnã u cripai (u nvirinai multu); cripa di seati
(expr: lj-eara multu seati); crechi di foami
(expr: tsã easti multã foami); mãcarã di criparã
(expr: mãcarã multu, pãnã plãscãnirã); cripã
(expr: plãscãni) armãnlu, gri greaca, plãscãni un vurcolac; di alãgari multã, calu cripã (fig: muri); crechi deapoea tu cheali?
(expr: nu plãscãneshti deapoea di inati?); nu cu coasa, crechi
(expr: plãscãnea di inati), bãrbate; s-tsã creapã ocljilj; s-tsã creapã budzãli; tsi s-tsã creapã, el lj-u toarnã; si-nj mutriri hilj-nju, nu-nj cripa caplu
(expr: nu va s-aveam ananghi) tora; creapã di plãngu
(expr: plãndzi multu di multu); s-creapã, nu-lj imnu mini dupã volja-a lui; nu-nj creapã
(expr: nu mi mealã) cã va stai; nu ts-u criparea
(expr: s-nu tsã hibã fricã, s-nu-adunj gaile); pãnã s-creapã dzua
(expr: s-apirã, s-da hãryia); di cãndu creapã dzua shi pãnã tu-ascãpitatã
§ cripat1 (cri-pátŭ) adg cripatã (cri-pá-tã), cripats (cri-pátsĭ), cripati/cripate (cri-pá-ti) –
1: tsi easti disfaptu (aspartu) dinapandiha; cãrtsãnit, plãscãnit, aspartu, aruptu, disicat, etc.;
2: tsi aducheashti unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); tsi-lj chicã greu; tsi ari cripãri; nvirat, nvirinat, mãrinat, mãrãnat, amãrãt, cãnjisit, nfushtat, nciumirat, pãrãpunjisit, etc.
{ro: crăpat, amărât, nenorocit}
{fr: crevé, gercé, fendu, triste, affligé; anxieux, comme une âme en peine}
{en: cracked, broken; unhappy}
ex: murlu eara cripat; ai mãnjli cripati; adu bucinjlji cripats; ah, eara-nj bati ocljul sh-nu lu-am trã bun, cripatlu (curbisitlu)!; umpli soro, vearsã frate, sã-lj dãm apã-ali cripati (ali mãrati, a nveastãljei nauã); sh-eara cu budza cripatã
(expr: eara amãrãtã, nvirinatã)
§ cripari/cripare (cri-pá-ri) sf cripãri (cri-pắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu creapã tsiva; cãrtsãniri, plãscãniri, aspãrdzeari, arupeari, disicari, etc.;
2: atsea tsi adu-cheashti cariva cãndu ari unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); mãrinari, mãrãnari, amãrãri, cãnjisiri, nfushtari, nvirari, nvirinari, nciumirari, cãnjisiri, pãrãpunjisiri, etc.
{ro: acţiunea de a crăpa, de a amărî, de a nenoroci; de a lumina de zi; de a muri; crăpare, amărâre}
{fr: action de crever, de gercer, de (se) fendre; d’être affligé, de (se) rendre malheureux; de se faire jour; affliction, ennui, souci}
{en: acton of cracking; of breaking; of making someone unhappy; of dying}
ex: acshi cripari tsi-ari faptã casa; nu-lj dã cripãri (s-nu lj-aduts ghideri, bileadz); sh-mushcã budza-lj di cripari (nfushtari, inati); tradzi criparea-a (adunã gailelu a) polimlui; sh-a njia cripari-nj yini (nvirinari nj-yini; sh-mini nu mi-arãseashti); nã cãldurã ti cripari
(expr: tra s-tradz multu di cãldurã); intrã tu cripari (tu minduiri); nu ts-u criparea
(expr: nu ti mealã); di criparea-ali featã (di dorlu, di vrearea tsi u-avea trã featã); criparea (mãrãnarea) lj-eara cã nu-ari sots
§ cãrpa-ri/cãrpare (cãr-pá-ri) sf cãrpãri (cãr-pắrĭ) – (unã cu cripari)
§ cripatã (cri-pá-tã) sf fãrã pl – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu nchiseashti prota si s-veadã lunjinã, cãndu creapã dzua; adoarã, adoara, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, apiritã, apirish, deadoarã, deadoara, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi}
{fr: pointe du jour, aube}
{en: daybreak, dawn}
ex: nã sculãm tu cripata a dzuãljei; s-alumtarã trãsh tu cripata a dzuãljei; cripata a hãryiiljei
§ cripãturã (cri-pã-tú-rã) sf cripãturi (cri-pã-túrĭ) – dishcljidzãtura (avlachea) tsi s-aspuni tu loclu iu un lucru easti cripat; cripiturã, cãrpiturã, cãlpiturã, firadã
{ro: crăpătură}
{fr: fente, crevasse}
{en: crack, fissure, crevice}
ex: casa ari malã di cripãturi; agiumsi la poartã sh-mutri prit cripãturã
§ cripiturã (cri-pi-tú-rã) sf cripituri (cri-pi-túrĭ) – (unã cu cripãturã)
§ crãpiturã (crã-pi-tú-rã) sf crãpituri (crã-pi-túrĭ) – (unã cu cripãturã)
ex: tru-unã crãpiturã uscatã, sta nipãrticã mushatã, cãnd ti mushcã i turbatã (angucitoari: apala)
§ cãrpiturã (cãr-pi-tú-rã) sf cãrpituri (cãr-pi-túrĭ) – (unã cu cripãturã)
§ cãlpiturã (cãl-pi-tú-rã) sf cãlpituri (cãl-pi-túrĭ) – (unã cu cripãturã)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn