DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

doxã

doxã (dóc-sã) sf doxi/doxe (dóc-si) – tinjia (alãvdarea) tsi-lj s-adutsi a atsilui tsi easti mãrit cã featsi un lucru di-anami; harea tsi u-ari atsel tsi easti mãrit (alãvdat); doxãsita, mãrilji
{ro: glorie, slavă}
{fr: gloire}
{en: glory}
ex: doxã (mãrilji, alãvdãri) al Dumnidzã; om cu doxã (mãrilji); mari ts-easti doxa, Doamne; doxã-ts (mãrilji a tsia) Doamne cã ascãpai

§ doxãsitã (doc-sã-sí-tã) sf doxãsiti/doxãsite (doc-sã-sí-ti) – (unã cu doxã)

§ doxolo-yii/doxoloyie (doc-so-lo-yí-i) sf doxoloyii (doc-so-lo-yíĭ) – rigeai shi cãntic cu cari s-adutsi doxã (alãvdari) al Dumnidzã trã ghinetsli tsi n-ari datã tu banã
{ro: doxologie}
{fr: hymne de grâces}
{en: chant glorifying God}

§ duxãsescu (duc-sã-sés-cu) vb IV duxãsii (duc-sã-síĭ), duxãseam (duc-sã-seámŭ), duxãsitã (duc-sã-sí-tã), duxãsiri/duxãsire (duc-sã-sí-ri) – cu rigei sh-cu cãntãri analtsu doxã al Dumnidzã trã bunãteatsa tsi ari shi ghinetsli tsi-nj deadi s-am tu banã; alavdu sh-mãrescu numa-a cuiva; mãrescu
{ro: preamări}
{fr: célébrer, glorifier (Dieu)}
{en: celebrate, glorify (God)}
ex: tra s-mi duxãsits (mãrits, alãvdats)

§ duxãsit (duc-sã-sítŭ) adg duxãsitã (duc-sã-sí-tã), duxãsits (duc-sã-sítsĭ), duxãsiti/duxãsite (duc-sã-sí-ti) – tsi easti alãvdat sh-mãrit; mãrit
{ro: preamărit}
{fr: célébré, glorifié}
{en: celebrated, glorified}

§ duxãsiri/duxãsire (duc-sã-sí-ri) sf duxãsiri (duc-sã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva duxãseashti pri cariva
{ro: acţiunea de a preamări; preamărire}
{fr: action de célébrer, de glorifier Dieu}
{en: action of celebrating, of glorifying God}

§ duxisescu (duc-si-sés-cu) vb IV duxisii (duc-si-síĭ), duxiseam (duc-si-seámŭ), duxisitã (duc-si-sí-tã), duxisiri/duxisire (duc-si-sí-ri) – (unã cu duxãsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghini1/ghine

ghini1/ghine (ghí-ni) adv – zbor tsi-aspuni unã catastasi bunã tu cari s-aflã omlu, sh-cari lu-ariseashti; gheni;
(expr:
1: ghini vinjish; ghini ti-aflai = zboarã cu cari s-aproachi (tsã intrã) un oaspi n casã;
2: eshti ghini? = eshti sãnãtos? eshti fãrã cripãri?;
3: nj-acatsã ghini (un lucru) = va ved (va s-am) hãiri di-aestu lucru; nj-acatsã loc;
4: nj-yini ca ghini = nj-pari ghini, mi hãrsescu;
5: l-zburãscu di ghini = dzãc mash zboarã buni di el; lu-alavdu;
6: (mãcã, bea) ghini; ghini (mushat); ghini (-ghini); etc. = (mãcã, bea) multu; multu (mushat); multu (-ghini); etc.;
7: li bag ghini (cu-unã muljari) = mi voi, mi bag tu-ashtirnut (cu-unã muljari), u-ambair;
9: u fac ghini (pita, etc.) = u bitisescu (pita, u mãc tutã pita, etc.);
10: (doi anj) sh-ma ghini = (doi anj) sh-cama;
11: di ghini ma ghini = cu cãt treatsi chirolu cu-ahãt easti ma ghini;
12: ghini tsã featsi = ashi lipseashti, ti purtarea-a ta urutã, ti lãetsli tsi-ai faptã)
{ro: bine}
{fr: bien; fortune}
{en: good}
ex: di ghini (di tsi easti bun) vãr nu fudzi; alãsã tu padi ghinea (bunlu); s-v-avdu totna ghinea; s-vã avets ghinea (mash buni) n casã; nj-ti pitrec la ghinea-a ta; ti ghinea-a lui s-ti-alumtsã; ghinea-a mea di tora-i dusã; ghini mãts, ghini beai, ma mãcarea shi bearea vor sh-lucurlu; ghini fats, ghini vai aflji; ma ghini s-ti plãngu, dicãt s-mi plãndzi; ma ghini nã sutã di ciumãdz pri truplu-a-alãntui, di unã singurã pi-a meu; ma ghini un ljepuri tu sulã, di dzatsi tu pãduri; tsi fats, cum trets, eshti ghini? ghini si-nj ti am
(expr: zboarã cu cari s-aproachi un oaspi); mi duc ghini
(expr: zboarã cu cari s-da apandisi la ntribarea: eshti ghini?); ntunica ghini
(expr: multu) cãndu vinj aseara la voi; lã dzãsh, ghini vinjirã
(expr: urari faptã la vinirea-a oaspitslor); him ghini, di ghini ma ghini
(expr: cu cãt treatsi-i ma ghini); li bãgã ghini
(expr: s-bãgã tu-ashtirnut) cu-unã dulã a lui shi u-alãsã greauã; trã putsãn chiro lj-featsi ghini
(expr: lj-bitisi, lj-asparsi tuts) paradzlji; nitsi dauã cãrvelj nu putu s-li facã ghini
(expr: s-li bitiseascã)

§ gheni (ghĭé-ni) adv – (unã cu ghini1)
ex: dzãsirã cã nu lj-i gheni

§ deaghinealui (dea-ghí-nea-lui) adv – dip ashi, ghini, dip ghini, tut, dip cum lipseashti, dealihea (scriarea “di-a ghinealui” nu easti aprucheatã tu-aestu dictsiunar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hagi

hagi (ha-gí) sm, sf hãgii/hãgie (hã-gí-i) shi hãgioanji/hãgioa-nje (hã-gĭŭá-nji), hageadz (ha-gĭádzĭ), hãgioanji/hãgioanje (hã-gĭŭá-nji) – crishtinlu (bãrbat i muljari) tsi ari faptã unã cali tra s-viziteadzã locurli sãmti di Ierusalim iu ari bãnatã sh-iu fu ncãrfusit Hristolu; turcul tsi ari faptã unã cali tu locurli sãmti nturtseshti di Meca; muljari di hagi
{ro: bărbat (femeie) care a făcut pelerinaj la Ierusalim}
{fr: homme (femme) qui a fait le pèlerinage à Jérusalem}
{en: man (woman) who has made the pilgrimage to Jerusalem}
ex: cara tricu di vrãstã, ãlj vinji si s-facã hagi; s-featsi hagi, cara s-dusi la ayiul munti; hagii easti sh-nãsã

§ hãgilã-chi/hãgilãche (hã-gi-lắ-chi) sf hãgilãchi (hã-gi-lắchĭ) – calea tsi easti faptã di-un crishtin (turcu) la locurli sãmti di Ierusalim (Meca); hagealãchi; (fig: hãgilãchi = ghinili tsi-l fatsi un om trã altsã; bunãteatsã, sivapi)
{ro: hagilâc}
{fr: pèlerinage}
{en: pilgrimage}
ex: vrea s-njargã n hãgilãchi; vãrã cãrvãnar nu dusi hãgilãchi, ma picurari, multsã; nchisi cu muljari-sa sh-cu hilj-su trã la hãgilãchi; adrã nã mari hãgilãchi (fig: bunãteatsã, sivapi)

§ hagealãchi/hagealãche (ha-gĭa-lắ-chi) sf hagealãchi (ha-gĭa-lắchĭ) – (unã cu hãgilãchi)
ex: an fu tu hagealãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

oarã

oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

platã

platã (plá-tã) sf plãts (plắtsĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (cati dzuã, cati mes) trã lucrul tsi-l fatsi trã domnu-su cari lu-arugã; atsea (paradzlji) tsi da omlu trã un lucru tsi lu-acumpãrã; atsea (paradzlji, axaguraua, discumpãrarea, mushtinarea, etc.) tsi-lj si da a unui trã bunlu (i arãulu) tsi-l featsi; arugã, rugã, lufe, misto, pagã
{ro: leafă, plată}
{fr: salaire; paiement}
{en: salary; payment}
ex: lja platã (misto, arugã) bunã trã lucrul tsi-l fatsi; sh-lo platã (mushtinari, discumpãrari) dupã faptili-a lui; tuts acumpãra, tuts sã ndridzea la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi acumprarã); mãcarã, biurã shi vinji oara sh-la platã (s-da pãradzlji ti-atseali tsi-avea mãcatã sh-biutã); mãc cu platã (dau tsiva trã tsi mãc); si-l poartã pescul shi s-lja sh-plata; coarda shi funea va s-hibã plata (atsea tsi va lã si facã) a atsilor cari nu va s-poatã s-li dizleagã atseali trei ntribãri

§ plãtescu (plã-tés-cu) (mi) vb IV plãtii (plã-tíĭ), plãteam (plã-teámŭ), plãtitã (plã-tí-tã), plãti-ri/plãtire (plã-tí-ri) – dau paradz trã un lucru tsi lu-acumpãr (trã mãcarea tsi-u fac la hani, trã casa tsi u anichisescu, etc.); dau paradz (misto, arugã, etc.) cati stãmãnã (mes, an, etc.) a atsilui tsi lucreadzã trã mini; lj-dau tsiva (mi discumpãr) a unui tsi-nj featsi un bun (i arãu); fac tsiva tra s-ascap di unã ipuhreusi tsi u am fatsã di cariva; pãltescu, discumpãr, mushtinedz, etc.;
(expr:
1: plãtescu ca pãrmãteftu = plãtescu curat, cu paradzlji dats tu mãnã, unãshunã, cum lipseashti;
2: plãtescu ca preftul = plãtescu tinjisit, fãr di altã, pãnã la-atsel dit soni pãrã;
3: mi plãtescu di tini = tsã plãtescu tutã borgea tsi ts-aveam sh-ascãpai di tini;
4: u plãtescu cu caplu = (tr-atseali tsi-am faptã) va mor, va-nj cher bana, va mi vatãmã;
5: lj-u plãtescu = nj-u scot ahtea pri un tsi-nj featsi-arãu)
{ro: plăti, răsplăti}
{fr: payer, récompenser}
{en: pay, reward}
ex: nu va s-nã plãteascã ndreptul a nostru; Dumnidzã veci (mash) s-lj-u plãteascã; sh-plãti borgea tsi-avea; nu pot s-tsã plãtescu (discumpãr) bunãteatsa; sh-plãti ca preftu

§ plãtit (plã-títŭ) adg plãtitã (plã-tí-tã), plãtits (plã-títsĭ), plãtiti/plãtite (plã-tí-ti) – tsi s-ari datã pãradzlji trã lucrul acumpãrat; tsi sh-ari loatã mistolu trã lucrul tsi fatsi; tsi easti discumpãrat trã bunlu (arãulu) faptu; tsi ari ascãpatã di ipuhreusea tsi-avea cu-atseali tsi-ari faptã; pãltit, discumpãrat, mushtinat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sivapi/sivape

sivapi/sivape (si-vá-pi) sf sivãchi(?) (si-vắchĭ) – harea tsi-l fatsi omlu tra s-hibã bun, njilãos, etc.; lucrul bun tsi-l fatsi un om trã altsã; lucru tsi easti arisit cã easti bun; bunãteatsã, bunãtati, buneatsã, ghineatsã, bunatsã
{ro: buneţe, bunătate, binefacere}
{fr: bonté, bienfaisance bienfait}
{en: goodness, kindness, charity, benefit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã