DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bij

bij (bíjŭ) sn biji/bije – gioc chirut la vãshclje i gioclu di cãrtsã; atsel tsi cheari la gioclu di vãshclje i cãrtsã; bis, zdãrtã, sãmar (fig), sumar (fig)
{ro: punct (partidă, număr) pierdut la un joc de arşiţe sau cărţi}
{fr: point (partie) perdu dans des jeux enfantins des cartes ou des osselets}
{en: lost play in a children’s game with cards or knuckle bones}

§ bis2 (bísŭ) sm pl(?) – (unã cu bij)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

giuvair

giuvair (gĭu-va-írŭ) sm giuvairi (gĭu-va-írĭ) – stulii faptã di-aradã di metal scumpu (malamã, asimi, etc.), cu chetsrã scumpi, purtatã ca neali, biligits, bairi ti digushi, veari ti ureclji, etc.; giuvairi, giuvarico, givarico; (fig: giuvair = lucru mushat, scumpu; lucru vrut, yishteari, etc.)
{ro: giuvaer, bijuterie}
{fr: bijou}
{en: jewel}
ex: si-sh da giuvair (fig: yishteari, mushatã) di featã la un arap; giuvair (fig: multu bun, livendu) om; a lui niveastã, giuvair! (fig: nã yishteari!); duchi c-aclo-i ascumtu giuvairlu a lui

§ giuvairi/giuvaire (gĭu-va-í-ri) sf giuvairi (gĭu-va-írĭ) – (unã cu giuvair)
ex: nealili aesti eara tuti giuvairi scumpi

§ giuvarico (gĭu-va-ri-có) sm giuvaricadz (gĭu-va-ri-cádzĭ) shi sn giuvarica-li/giuvaricale (gĭu-va-ri-cá-li) – (unã cu giuvair)
ex: nu la neali sh-la bilgechi, la veri sh-la giuvaricali; portsãli eara di giuvaricadz, scara eara di-asimi

§ givarico (gi-va-ri-có) sm givaricadz (gi-va-ri-cádzĭ) shi sn givaricali/givaricale (gi-va-ri-cá-li) – (unã cu giuvair)
ex: niscãntsã spusirã, cã cheatra nai cama lipsitã easti yeamanda, givaricolu, altsã sarea shi multi alti

§ giuvairgi (gĭu-va-ir-gí) sm giuvairgeadz (gĭu-va-ir-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi giuvaricadz; hrisic, hriscu
{ro: giuvaergiu, bijutier}
{fr: bijoutier}
{en: jeweler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hrisafi/hrisafe

hrisafi/hrisafe (hri-sá-fi) sf hrisãhi (hri-sắhĭ) – hir di-amalamã (i di-asimi, cãtivãrãoarã) cu cari s-chindisescu stranji; chindisiturã cu hiri di-amalamã; gãitani mplititã cu hiri di-amalamã (i di-asimi); hrisozmã;
(expr:
1: hrisãhi = stranji cu hiri di-amalãmã;
2: (ca) di hrisafi = ca di-amalamã;
3: armasi cu hrisãhili = armasi cu lucrul nibitisit)
{ro: fir de aur}
{fr: fil d’or; cannetille; dorure}
{en: gold wire used in broidery; gold broidery}
ex: tu stranji di hrisãhi (chindisiti cu hrisafi) viscuts; lj-deadirã bãiri di flurii, stranji di hrisafi; cum apiri dzua, s-adrã tu hrisãhi; apreasi un per di hrisafi shi s-aflã la numta amirãreascã; si ncãcea trã nã cumatã di hrisafi; unã flamburã, tutã di hrisafi; sh-chiptina perlu di hrisafi
(expr: ca di-amalamã); armasi cu hrisãhili (hirili di-amalamã; expr: armasi cu lucrul nibitisit)

§ hrisozmã (hri-sóz-mã) sf hrisozma-ti/hrisozmate (hri-sóz-ma-ti) – (unã cu hrisafi)
ex: purtai nã ilecã cusutã cu hrisozmã; avea cioarits chindisits cu hrisozmã; curunj ayisiti di hrisozmã (dati cu-amalamã); perlji di hrisozmã
(expr: ca di-amalamã)

§ hrisusescu (hri-su-sés-cu) (mi) vb IV hrisusii (hri-su-síĭ), hrisuseam (hri-su-seámŭ), hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusiri/hrisusire (hri-su-sí-ri) – acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur suptsãri di amalamã tra s-lu fac lucrul ma mushat (tra s-dãnãseascã ma ghini, etc.); afum, mãlãmusescu, ãngãlbidedz, nglubudedz;
(expr:
1: hrisusescu (un lucru) = fac (un lucru) sã nyiliceascã ca malama;
2: (preftul) mi hrisuseashti = (preftul) nj-da cu njir pi frãmti)
{ro: auri}
{fr: dorer}
{en: gild}
ex: perlu-lj hrisusea
(expr: lji nyilicea ca malama); nã hrisusi
(expr: nã deadi cu njir pri frãmti, nã mirusi) preftul; hrisusii merlu

§ hrisusit (hri-su-sítŭ) adg hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusits (hri-su-sítsĭ), hrisusiti/hrisusite (hri-su-sí-ti) – (lucru) cari easti acupirit cu-un petur suptsãri di amalamã; afumat, mãlãmusit, ãngãlbidat, nglubudat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãmar

sãmar (sã-márŭ) sn sãmari/sãmare (sã-má-ri) – unã soi di shauã mari tsi s-bagã pi-un cal i gumar, tu cari s-bagã lucri tra s-hibã purtati dit-un loc tu altu; sumar;
(expr:
1: sãmar di broascã = casa di os tsi u poartã dinanumirea (sh-tu cari bãneadzã) unã cathã (broascã cu casã);
2: lu-aruc sãmarlu = chicusescu, am parapun, nj-pari arãu, mi cãrteashti un lucru, etc.;
3: nj-bagã sãmarlu = mi-arãdi, mi-aplãniseashti, mi ncaltsã, nj-bagã cãlupea (shaua, cuvata, pirde la oclji, etc.); mi bagã tu tastru, etc.;
4: va-lj cruescu un sãmar; va lj-umplu (va lj-umflu) sãmarlu = va-l bat, va-lj dau un shcop, va lj-umflu chealea, va-lj frãngu oasili, etc.;
5: n-arupem (nã mãcãm, n-aspãrdzem) sãmarili = nã bãtem, nã nciupãm [bãgats oarã cã zborlu yini di la gumarlji cari, cãndu sã ncaci, s-mãshcã pãnã sh-arup sumarili];
6: sãmar, la gioclu di cãrtsã i vãshclje = gioclu di cãrtsã i vãshclje cãndu-l cheari cariva cã, atsel tsi cheari easti lugursit ca un gumar tsi poartã sãmarlu; bij, bis, zdãrtã;
7: bati sumarlu s-aducheascã gumarlu = grea pri poartã s-avdã pãltirea; bats fireasta (firida) s-aducheascã usha; dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz)
{ro: samar}
{fr: bât}
{en: pack saddle}
ex: calu cu sãmar nidzea ninti; cu sãmarlu-arãsturnat; mulili atseali noauã pãnã nu li calcã sãmarlu nu s-ashtearnã; cu sãmarlu pots sã ncartsi shi scãnduri, cu shaua nu pots; lu-arcã sãmarlu
(expr: chicusi) sh-fudzi; sh-mãcarã sãmarili
(expr: si nciuparã) prota sh-deapoea si mbunarã; ma s-mi-acatsã, va nj-umflã sãmarlu
(expr: va-nj da un shcop, va-nj mi batã-arãu); lj-u intrã, lj-umflã sãmarlu
(expr: lj-deadi un shcop bun, l-bãtu ghini, lj-umflã chealea); bagã-lj sãmarlu
(expr: arãdi-l) sh-alasã-l

§ sumar (su-márŭ) sn sumari/sumare (su-má-ri) – (unã cu sãmar)
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); calu bun, bun i sh-cu sumar; tsi turlii ncalicã aeshti oaminj cu pãntica shi pri cal fãrã sumari, fãrã shelj?; shi-lj chicã di cutsachea di sumar tastrul cu flurii; trapsi s-umplã un sumar cu palji; ãlj crueashti un sumar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stulii/stulie

stulii/stulie (stu-lí-i) sf stulii (stu-líĭ) – lucru (nel, biligicã, min-ghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushu-tsascã pri cariva (tsiva); stoli, stolidã, stulidã, stolizmã, stoluzmã, armã, cãrtonã
{ro: podoabă, ornament}
{fr: parure, ornement, bijou}
{en: ornament, jewel}
ex: ti stulia-a ta nu-ari altã armãnã

§ stoli/stole (stó-li) sf fãrã pl – custumi, stranji; lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, etc.) tsi easti purtat (bãgat) trã mushuteatsã; stulii, stolidã, stulidã, armã
{ro: îmbrăcăminte, costum de haine, podoabă, ornament}
{fr: vêtement; costume, parure, ornement}
{en: clothes, suit; ornament}

§ stulidã (stu-lí-dhã) sf stulidz (stu-lídzĭ) – (unã cu stulii)

§ stolidã (stó-li-dhã) sf stolidz (stó-lidzĭ) – (unã cu stulii)

§ stoluzmã (stó-luz-mã) sf pl(?) – lucru din casã (ca masã, scamnu, pat, etc.) cari sta di-aradã cu cicioarli pi dushume; momilã, stolizmã; lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, etc.) tsi easti purtat (bãgat) trã mushuteatsã; stulii, stolidã, stulidã, armã
{ro: mobilă, podoabă, ornament}
{fr: meuble; parure, ornement}
{en: furniture; ornament}
ex: veadi stoluzma (momila, stulia) din casã

§ stolizmã (stó-liz-mã) sf pl(?) – (unã cu stoluzmã)

§ stulsescu (stul-sés-cu) (mi) vb IV stulsii (stul-síĭ), stulseam (stul-seámŭ), stulsitã (stul-sí-tã), stulsiri/stulsire (stul-sí-ri) – (mi) ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma pripsit, etc.); ndreg, armãtusescu, susuescu
{ro: împodobi, îmfrumuseţa}
{fr: (se) parer, orner, embellir}
{en: adorn, embellish}
ex: si stulsi ghini feata shi s-dusi la bisearicã

§ stulsit (stul-sítŭ) adg stulsitã (stul-sí-tã), stulsits (stul-sítsĭ), stulsiti/stulsite (stul-sí-ti) – ndreptu (cu stulii) tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, armãtusit, susuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zdãrtã

zdãrtã (zdắr-tã) sf zdãrti/zdãrte (zdắr-ti) – un gioc (parti di ma multi giocuri, amintati i chiruti) la vãshclje i cãrtsã (di gioc); atsel tsi cheari la gioclu di vãshclje i cãrtsã; bij, bis, sãmar (fig), sumar (fig)
{ro: punct (partidă, număr) pierdut la un joc de arşiţe sau cărţi}
{fr: point (partie) perdu dans des jeux enfantins des cartes ou des osselets}
{en: lost play in the children’s game with cards or knuckle bones}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã