{ro: voinicel}
{fr: tout jeune et vaillant}
{en: valiant youngster}
ex: un giunel (gioni ficiurac) shutsã sula; mumã, giuneauã (gioanã, babageanã) cu numã; ca giuneauã (inimarcã, babageanã) cum eshti; arsari sarpitã giuneaua; suntu sh-featili giuneali (gioani, babageani)

§ junel (jĭu-nélŭ) sm, sf juneauã (jĭu-neá-ŭã), junelj (jĭu-néljĭ), juneali/juneale (jĭu-neá-li) – (unã cu giunel)
ex: suntu sh-featili juneali; shi di nveastili juneali

§ giunop (gĭu-nópŭ) sm giunochi (gĭu-nóchĭ) – (unã cu giunel)
ex: un giunop di munti; giunochi mushats cu soari

§ junop (jĭu-nópŭ) sm junochi (jĭu-nóchĭ) – (unã cu giu-nel)
ex: junochi mushats ca soari

§ giunoplu (gĭu-nó-plu) sm giunoplji (gĭu-nóp-lji) – (unã cu giunel)
ex: muri un giunoplu; patru giunoplji nchisirã

§ giunami/giuname (gĭu-ná-mi) sf fãrã pl –
1: harea tsi-l fatsi omlu di easti tinir shi gioni; ilichia-a gionjlor, a oaminjlor tiniri;
2: harea tsi-l fatsi gionili tra s-hibã babagean (vãrtos, cuduman, zot, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã);
3: multimi di gionj, di oaminj babageanj (cudumanj, zots, gionj, etc., tsi nu s-aspar di-alumtã); junami, giunatic, giuneatsã, tinirami, tinireatsã, bãrbãteatsã, dãldãsiri, livindeatsã, etc.
{ro: tineret; bravură; mulţime de tineri, de oamenj viteji}
{fr: jeunesse; bravoure; nombre de vaillants}
{en: youth, boyhood, girlhood; bravery; number of youngsters, number of brave people}
ex: giunamea (tiniramea) nviscu frãntseshtsã; iu gioacã giunamea (tiniramea) n cor; mari giunami (vãrtushami, curagi, dãldãsiri) aspusi; tora, tu-aushami, scoati, cal, giunami (curagi, dãldãsiri); prots armãnj tu oi sh-giunami (bãrbãteatsã, giunatic); tradzits funea, lea giunami (tinirami); iu-i veaclja giunami! (giunatic!); yini multã giunami (multimi di tiniri, di gionj); giunamea tutã (tuts gionjlji, tuts tinirlji), di pit horli di avãrliga avea vinjitã

§ junami/juname (jĭu-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu giunami)
ex: trã marea-a lui junami

§ giunatic (gĭu-ná-ticŭ) sn giunatitsi (gĭu-ná-ti-tsi) shi giunaticuri (gĭu-ná-ti-curĭ) –
1: harea tsi-l fatsi omlu di easti tinir shi gioni; ilichia-a gionjlor, anjlj-a oaminjlor tiniri;
2: harea tsi-l fatsi gionili tra s-hibã babagean (vãrtos, cuduman, zot, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã); junatic, giuneatsã, bãrbãteatsã, tinireatsã, giunami, tinirami, dãldãsiri, livindeatsã, etc.
{ro: tineret; bravură}
{fr: jeunesse; bravoure}
{en: youth, boyhood, girlhood; bravery}
ex: nveatsã tu giunatic (anjlji tsi eshti tinir), s-ti tindzã tu-aushatic; ta s-nã batim cu giunatic (cu curagi, cu bãrbãteatsã); atumtsea s-vidzu giunaticlu (giuneatsa, bãrbãteatsa) a tutulor; aspusirã mari giunatic (bãrbãteatsã) a noshtri tu-aestu polim; pot s-fac seamni shi ciudii cu giunaticlu a meu

§ junatic (jĭu-ná-ticŭ) sn junatitsi (jĭu-ná-ti-tsi) shi junaticuri (jĭu-ná-ti-curĭ) – (unã cu giunatic)
ex: tru junatic (bãrbãteatsã) nintricutã

§ giuneatsã (gĭu-neá-tsã) sf giunets (gĭu-nétsĭ) – (unã cu giunatic)
ex: io nu-am vidzutã ahãtã giuneatsã (giunatic, bãrbãteatsã); nu vor giuneatsã (bãrbãteatsã) ascumtã; e, ficiorlj-a mei, sh-giuneatsã s-u-aspunã omlu sh-va loclu-a ljei; feci multi giunets tu chirolu-a meu; cum s-chearã ahtari tinireatsã sh-ahtari giuneatsã; crimã pi giuneatsa-a ta, mushat-gione

§ giunescu (gĭu-nés-cu) adg giuneascã (gĭu-neás-cã), giuneshtsã (gĭu-nésh-tsã), giuneshti/giuneshte (gĭu-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu-un gioni, cu giunamea, cu giunaticlu-a unui om; tsi easti faptu ca di-un gioni, ca di un om dãldãsit, livendu; di (om) gioni; junescu
{ro: tineresc; vitejesc}
{fr: d’homme jeune, d’homme vaillant}
{en: of young man; heroic, brave}
ex: u nviscu tu stranji giuneshti (di gioni, di oaminj tiniri); giunescul (di om gioni, dãldãsit) a tãu dor

§ junescu (jĭu-nés-cu) adg juneascã (jĭu-neás-cã), juneshtsã (jĭu-nésh-tsã), juneshti/juneshte (jĭu-nésh-ti) – (unã cu giunescu)
ex: cãntitsli juneshti (di gionj, di giunatic, di bãrbãteatsã)

§ giuneashti/giuneashte (gĭu-neásh-ti) adv – ca faptu di-un gioni; faptu cu giuneatsã
{ro: vitejeşte}
{fr: vaillament, bravement}
{en: bravely}
ex: giuneashti (cu giuneatsã, ca un gioni), nã noapti s-bãtu

§ juneshti/juneshte (jĭu-nésh-ti) adv – (unã cu giuneashti)
ex: tut imnãndalui juneshti (giuneashti, ca gionjlji, cu bãrbãteatsã)

{ro: înfia, adopta}
{fr: adopter}
{en: adopt}
ex: shi nhilje (sh-lo ti ficior) nipot-su; u-avea nhiljatã (u-avea loatã ti hilji) di cãndu eara njicã

§ nhiljat (nhi-ljĭátŭ) adg nhiljatã (nhi-ljĭá-tã), nhiljats (nhi-ljĭátsĭ), nhiljati/nhiljate (nhi-ljĭá-ti) – tsi easti criscut ca un hilj dealihea cu tuti cã easti di sãndzi xen; loat di (ti) suflit; loat di (ti) fumealji; tricut prit cãmeashi
{ro: înfiat, adoptat}
{fr: adopté}
{en: adopted}

§ nhilja-ri/nhiljare (nhi-ljĭá-ri) sf nhiljeri (nhi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nhiljadzã (lja ti fumealji un njic)
{ro: acţiunea de a înfia, de a adopta; înfiere, adoptare}
{fr: action d’adopter}
{en: action of adopting}

§ dishiljedz (dis-hi-ljĭédzŭ) vb I dishiljai (dis-hi-ljĭáĭ), dishiljam (dis-hi-ljĭámŭ), dishiljatã (dis-hi-ljĭá-tã), dishiljari/dishiljare (dis-hi-ljĭá-ri) [bãgats oarã cã tu-aestu verbu (shi dirivatili-a lui) aflãm unã exceptsii tu scriari: gramatili “sh” s-avdu ca dauã bots ahoryea “s” shi “h”, tu dauã silabi ahoryea: (i) boatsea “s” tu silaba “dis” shi boatsea “h” tu silaba “hi”] – lu-arnisescu shi nu voi s-avdu di hilj-nju; lu scosh hilj-nju (fumealja-nj) dit dyeata (diatihia) a mea shi avearea (clirunumia, mirazea) u-alas la alt cariva, nu a lui
{ro: dezmoşteni}
{fr: déshériter}
{en: disinherit}
ex: lu-avea dishiljatã prota, sh-deapoea, nãpoi sã puitirã (mbunarã), tatã cu hilj

§ dishiljat2 (dis-hi-ljĭátŭ) adg dishiljatã (dis-hi-ljĭá-tã), dishiljats (dis-hi-ljĭátsĭ), dishilja-ti/dishiljate (dis-hi-ljĭá-ti) – tsi easti criscut ca un hilj dealihea cu tuti cã easti di sãndzi xen; loat di suflit; loat di fumealji; tricut prit cãmeashi
{ro: înfiat, dezmoştenit}
{fr: déshérité}
{en: disinherited}

§ dishiljari2/dishiljare (dis-hi-ljĭá-ri) sf dishiljeri (dis-hi-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti dishiljat
{ro: acţiunea de a desmoşteni; dezmoştenire}
{fr: action de déshériter}
{en: action of disinheriting}

§ nvitsari/nvitsare (nvi-tsá-ri) sf nvitsãri (nvi-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nveatsã tsiva; anvitsari, vitsari, dghivãsiri, dãscãlipsiri, dãscãlisiri, dãscãliri, prãxiri, urnipsiri, urminipsiri, simvulipsiri, mãlãxiri
{ro: acţiunea de a învăţa, de a instrui, de a afla, de a sfătui, de a (se) obişnui; învăţare, instruire, aflare, sfătuire, obişnuire, obişnuinţă}
{fr: action d’enseigner, de s’instruire, de conseiller, d’apprendre, de s’habituer, de s’accoutumer; enseignement, conseil, accoutumance}
{en: action of learning, of teaching, of advising, of getting used to; instruction, advise, custom}
ex: noi nvitsari (urnimii) di voi nu vrem; nvitsarea-a lucrilor buni sh-mushati analtsã pri om

§ ninvitsat (nin-vi-tsátŭ) adg ninvitsatã (nin-vi-tsá-tã), ninvitsats (nin-vi-tsátsĭ), ninvitsati/ninvitsate (nin-vi-tsá-ti) – cari nu s-ari dusã la sculii shi nu easti nvitsat; cari nu easti nvitsat cu un lucru tra s-lu facã; (hãbari) tsi nu s-ari aflatã
{ro: neînvăţat, neobişnuit, incult, ignorant}
{fr: qui n’est pas instruit; qui n’est pas habitué, accoutumé, inculte, ignorant}
{en: who has not been taught; not used to; uncultivated, ignorant}
ex: ea ninvitsatã (tsi nu eara nvitsatã) cu ahtari grai; nvitsatlu (atsel tsi s-dusi la sculii, tsi ari nvitsatã carti) ari patru oclji, sh-ninvitsatlu un singur; ninvitsatlu (atsel tsi nu-ari carti), ficiorlu diznjirdat, armãni ninvitsat; ninvitsatlu cãt avut s-hibã, easti huzmichear a nvitsatlui; tut nveatsã omlu, sh-ninvitsat moari; ninvitsatlu easti orbu, shi armasi orbu!

§ ninvitsari/ninvitsare (nin-vi-tsá-ri) sf ninvitsãri (nin-vi-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si nveatsã tsiva
{ro: acţiunea de a nu învăţa; de a nu afla; de a nu (se) obişnui; neînvăţare, neobişnuire, neobişnuinţă}
{fr: action de ne pa (s’)enseigner, de ne pas s’habituer}
{en: action of not learning, of not teaching, of not getting used to}

§ nvitsãturã (nvi-tsã-tú-rã) sf nvitsãturi (nvi-tsã-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu nveatsã tsiva; lucru nvitsat; anvitsãturã, nvets, praxi, urnimii, adeti, hui, etc.
{ro: acţiunea de a învăţa; învăţătură}
{fr: action d’enseigner; instruction}
{en: action of teaching; instruction}
ex: s-dishcljidã oclji la nvitsãturã (nvitsari); s-lja nvitsãturã di la nãs; ari multã nvitsãturã (carti); nvitsãturli a dascalui nu va li agãrshescu pute; nu vru s-ascultã nvitsãturli (urnimiili) a meali; nvitsãtura nu s-toarnã prit ureaclji cu hunia; nvitsãtura nu-ari mãrdzinj

§ nvets2 (nvétsŭ) sn nvetsuri (nvé-tsurĭ) – atsea tsi nveatsã omlu; nvitsãturã, nvitsari, carti, praxi, urnimii, hãbari, adeti, hui, etc.
{ro: învăţ, sfat, obicei}
{fr: enseignement, conseil; habitude}
{en: teaching, advice, habit}
ex: ari nvets (praxi, hui) slab; nvetslu (nvitsarea) nu-ari mardzini; li fatsi cu nvetslu (urnimia) a sharpilui; di iu li ari aesti nvetsuri? (aesti prãxi, purtãri, hui?); nvetslu ari shi dizvets; dupã nvetslu (urnimia) a lui sh-brãhtisi casã sh-tutiputã

§ anvets1 (an-vétsŭ) (mi) vb I anvitsai (an-vi-tsáĭ), anvitsam (an-vi-tsámŭ), anvitsatã (an-vi-tsá-tã), anvitsa-ri/anvitsare (an-vi-tsá-ri) – (unã cu nvets1)
ex: cãt bãnedz ahãt anvets

§ anvitsat (an-vi-tsátŭ) adg anvitsatã (an-vi-tsá-tã), anvitsats (an-vi-tsátsĭ), anvitsati/anvitsate (an-vi-tsá-ti) – (unã cu nvitsat)
ex: aclotsi nu him anvitsats noi

§ anvitsari/anvitsare (an-vi-tsá-ri) sf anvitsãri (an-vi-tsắrĭ) – (unã cu nvitsari)

§ anvitsãturã (an-vi-tsã-tú-rã) sf anvitsãturi (an-vi-tsã-túrĭ) – (unã cu nvitsãturã)

§ anvets2 (an-vétsŭ) sn anvetsuri (an-vé-tsurĭ) – (unã cu nvets2)
ex: s-tsã dau un anvets (unã urnimii)

§ vets (vétsŭ) (mi) vb I vitsai (vi-tsáĭ), vitsam (vi-tsámŭ), vitsatã (vi-tsá-tã), vitsari/vitsare (vi-tsá-ri) – (unã cu nvets2)
ex: va s-ti veatsã (nveatsã) tsi s-fats, ma s-nu agãrsheshti s-mi ljai; ashi vitsarã turtsilj tra s-nu yiseadzã dupã pleashcã; s-tuchea vitsãnd ficiorlji

§ vitsat (vi-tsátŭ) adg vitsatã (vi-tsá-tã), vitsats (vi-tsátsĭ), vitsa-ti/vitsate (vi-tsá-ti) – (unã cu nvitsat)

§ vitsari/vitsare (vi-tsá-ri) sf vitsãri (vi-tsắrĭ) – (unã cu nvitsari)

§ dizvets1 (diz-vétsŭ) (mi) vb I dizvitsai (diz-vi-tsáĭ), dizvitsam (diz-vi-tsámŭ), dizvitsatã (diz-vi-tsá-tã), dizvitsari/dizvitsare (diz-vi-tsá-ri) – cher unã hui (hari) tsi u-aveam nvitsatã (acãtsatã) ninti; agãrshii atseali tsi-am nvitsatã; mi-alas di-unã hui (hari) tsi u-am; mi vindic di-unã hui urutã
{ro: dezvăţa, (se) dezobişnui}
{fr: désapprendre, (se) déshabituer}
{en: unlearn, break oneself of the habit of}
ex: azã, prindi s-nã dizvitsãm di (s-alãsãm di-unã parti, s-agãrshim) tuti cãti nvitsãm pãnã aeri; mi dizvitsai (mi-alãsai) di beari; mi dizvitsai s-mi bag ntardu; s-dizvitsã (chiru adetea, agãrshi cum) s-frimintã pãni

§ dizvitsat (diz-vi-tsátŭ) adg dizvitsatã (diz-vi-tsá-tã), dizvitsats (diz-vi-tsátsĭ), dizvitsati/dizvitsate (diz-vi-tsá-ti) – tsi ari chirutã (s-ari alãsatã di) unã hui (hari) nvitsatã; tsi ari agãrshitã atseali nvitsati; tsi s-ari vindicatã di-unã hui urutã
{ro: dezvăţat, dezobişnuit}
{fr: déshabitué, corrigé}
{en: unlearned, broken oneself of the habit of}

§ dizvitsari/dizvitsare (diz-vi-tsá-ri) sf dizvitsãri (diz-vi-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dizveatsã di-un lucru nvitsat (di-unã hui urutã, etc.); dizvets
{ro: acţiunea de a (se) dezvăţa, de a (se) dezobişnui; dezvăţare, dezobişnuire}
{fr: action de désapprendre, de (se) déshabituer}
{en: action of unlearning, of breaking oneself of the habit of}

§ dizvets2 (diz-vétsŭ) sm fãrã pl – faptul cã un s-ari alãsatã (s-ari vindicatã, ari agãrshitã) unã hui (hari) nvitsatã; dizvitsari
{ro: dezvăţ, corijare}
{fr: le fait de se corriger, de perdre ou de renoncer à une mauvaise habitude}
{en: the fact of unlearning something; the fact of correcting oneself of a bad habit}
ex: nvetslu ari shi dizvets

ex: alinã-ti pi casã (pi citia, pisupra-a casãljei); s-alinã pi cireshlu dit uborlu-a nostru; s-arucã pi cal; stau pi scamnu; s-shadã cu nãs pi (la) measã; vinj pi measã (la measã; tu oara tsi mãca; tu oara tsi loa measa); avea shidzutã pi tsinã (la tsinã; shidzu di tsinã, di mãcã ti seara); pi (tu) cari tehni altã si-l da; eara-analtu pi (tu) dzãlili cãndu; hiu pi amintari (amintu); cãntãndalui di jali shi pi (sum) soari, shi pi (sum) lunã; nj-u-aflai iu shidea pi (sum) lunã; iu ti dutseai noaptea pi lunã?; di-nj fudzi gionili pi (cãndu eara) lunã; s-bat pi (sum) lunã shi pi (sum) steali; njadzãnoptsã pi (sum) steali; s-lã dãm njilj di napulionj pi (ti cati) insu; fudzi pi ascumtalui (tu scriarea-a noastrã: peascumtalui); nãsã zburashti pi vimtu
(expr: ncot, geaba); galbina-a mea azburã pi vimtu
(expr: chiru, dusi ncot, dusi pi tsiva); s-mãrtã pi-un (cu-un) om di-aradã; s-u dau feata, nu pi-un (dupã un) om di-aradã; di-aestã hirbea pi featã (contra-a featãljei); s-nu u dishcljidã sh(-pi) nãsã; vãtãmai pi fur (furlu) shi-nj loai ahtea; avdzã sh-pi cucuveauã (sh-cucuveaua) cã cubãea aproapi; cãlirit a meu, bea ca pi a tãu (ca-atseal a tãu)

§ pristi/priste (prís-ti) prip – zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva (i) s-aflã ma nsus (prisuprã) di cariva, (ii) sta pri cariva, (iii) dutsi di-alantã parti di tsiva; (iv) s-tihiseashti tu oara tsi s-fatsi un lucru, (v) easti ma multu, ma nsus di, etc.; pisti, pusti; pri, pi, prisuprã, pisuprã; stri, strã;
(expr: am multi pristi cap = am multi lucri tsi lipseashti s-lã dau di cali; am multi lucri ti-adrari shi nu shtiu tsi s-fac prota)
{ro: peste}
{fr: sur, par dessus; au-delà; pendant, durant, etc.}
{en: over, during, while, etc.}
ex: pristi (pri, pisuprã di) nãs s-arucã zurlu; nãscãntsã suntu pristi misurã (ma nsus di misura di-aradã); ma mushat pristi (ma multu di tuts tu) dunjauã; pristi (stri; tu oara tsi fãtsea) noaptea-al Dumnidzã; pristi noi vinjirã sh-nãsh; pristi (prisuprã di) casã featsirã un chioshcu; s-arcã pristi (di-alantã parti di) sinurlu-a hoarãljei

§ pisti2/piste (pís-ti) prip – (unã cu pristi)
ex: u-arucã pisti casã; s-dusi pisti (di-alantã parti di) amari; da cap luna pisti (stri; tu oara tsi fãtsea) noapti; ai hivritã pisti (stri) noapti; cu mãndili pisti (arcati pri) anumiri; vinji pisti noi; ari lucru pisti cap
(expr: ari multi lucri tr-adrari); arucã-ti pisti cal

§ pusti/puste (pús-ti) prip – (unã cu pristi)

§ prisuprã (pri-sú-prã) prip – zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva s-aflã (i) ma nsus di, pristi, icã (ii) tu (dit) partea di nsus a unui lucru; pisuprã; disuprã, pisti, pusti; pri, pi, stri, strã
(expr: nj-u ljau prisuprã-nj = u ljau pri mini, nj-ljau mini sartsina, cãbatea, etc.)
{ro: deasupra}
{fr: (par) dessus}
{en: over}
ex: s-azboairã prisuprã (pristi, ma nsus di noi); njarea di prisupã (dit partea di nsus); arneashti prisuprã (partea di nsus); prisuprã (partea di nsus, tsi s-veadi) mash lj-algheashti; nã siptãmãnã sh-di pisuprã (sh-ma multu, ma nsus); nãs sh-u lja prisuprã-lj
(expr: sh-lja sartsina) tra s-lj-u dzãcã cã nu-ari ndriptati

§ pisuprã (pi-sú-prã) prip – (unã cu prisuprã)
ex: ancalicã sh-tini pisuprã (pristi)

§ disuprã (di-sú-prã) prip – (unã cu prisuprã)
ex: arucã-l disuprã (pristi); easti disuprã (pristi) casã; disuprã (ma nsus) di noi shadi el; u ligã disuprã (ma nsus) di fag; cãndu ljundarlu easti mortu, sh-ljepurlji ansar disuprã-lj (pristi el); apa yini di disuprã (di nsus)

§ prit (prítŭ) prip – zbor [prishcurtarea-a zboarãlor “pri tu”] tsi va s-aspunã cã tsiva s-minã (icã treatsi, s-aflã) namisa di un lucru (di-un loc i chiro, di ma multi lucri, etc.); namisa di; anamisa, njizã, pit, pin, pitru, pitu; prin;
(expr: lj-u scot prit nãri = lj-u-aduc aminti tut chirolu bunlu tsi lj-am faptã; lj-caftu ma multu dicãt nj-ari datã (faptã); lj-u discumpãr; etc.)
{ro: prin}
{fr: par, parmi, à travers, au travers de..., au milieu, entre}
{en: through, between, in the middle of}
ex: s-treacã prit unã cali; tricum prit arãu; lj-u scoasi prit nãri
(expr: lj-adusi-aminti tut chirolu bunlu tsi lj-ari faptã); pãshtea oili prit (namisa di) muntsãli din hoarã; lu-aflai tsi-alãga prit cãljuri; imna prit cãljuri niimnati; s-primnã prit pãzari

§ pitru (pí-tru) prip – [scriarea deadun a dauãlor zboarã “pi tru”] (unã cu prit)
ex: pitru cãljuri

§ pintru (pín-tru) prip – (unã cu prit)

§ pitu (pí-tu) prip – [scriarea deadun a dauãlor zboarã “pi tu”] (unã cu prit)
ex: lu cãftã pitu locuri dipãrtati

§ pit (pítŭ) prip – [scriarea deadun shi prishcurtarea a dauãlor zboarã “pi tu”] (unã cu prit)
ex: minduiri ãlj tritsea pit minti

§ pin (pínŭ) prip – [scriarea deadun shi prishcurtarea a dauãlor zboarã “pi ãn”] (unã cu prit)
ex: di pin horli (di prit horli) armã-neshti

§ prin (prínŭ) prip – (unã cu prit)

§ printrã (prín-trã) prip – (unã cu prit)
ex: s-hidzea printrã (prit) cicioarli a lumiljei

(expr: shtii tsi fatsi)

§ trastir (trás-tirŭ) sn trastiri/trastire (trás-ti-ri) – (unã cu tastru)

§ trashtu (trásh-tu) sn trashti/trashte (trásh-ti) – (unã cu tastru)

§ tãrastu (tã-rás-tu) sn tãrasti/tãraste (tã-rás-ti) – (unã cu tastru)

§ tãstric (tãs-trícŭ) sn tãstritsi/tãstritse (tãs-trí-tsi) – tastru njic
{ro: traistă mică}
{fr: petit “tastru”}
{en: small “tastru”}
ex: shi-l bãgã lucrul tu-un tãstric

§ trãstic (trãs-tícŭ) sn trãstitsi/trãstitse (trãs-tí-tsi) – (unã cu tãstric)

§ tãgãrgicã (tã-gãr-gí-cã) sf tãgãrgitsi/tãgãrgitse (tã-gãr-gí-tsi) – tastru di cheali purtat di picurari tu cari sh-poartã, di-aradã, mãcarea; tãrgãgicã, tãgãrcicã, tãgrãcicã, tãgãrgic
{ro: traistă păstorească}
{fr: sac de cuir des bergers}
{en: shepherd’s leather bag}
ex: flueara sh-tãgãrgica (tastrul) easti avearea-a picurarlui aestu; sh-umplu ghini tãgãrgica (tastrul)

§ tãgãrcicã (tã-gãr-cí-cã) sf tãgãrcitsi/tãgãrcitse (tã-gãr-cí-tsi) – (unã cu tãgãrgicã)

§ tãgãrgic (tã-gãr-gícŭ) sn tãgãrgi-tsi/tãgãrgitse (tã-gãr-gí-tsi) – (unã cu tãgãrgicã)

§ tãgrãcicã (tã-grã-cí-cã) sf tãgrãcitsi/tãgrãcitse (tã-grã-cí-tsi) – (unã cu tãgãrgicã)

§ tãrgãgicã (tãr-gã-gí-cã) sf tãrgãgitsi/tãrgãgitse (tãr-gã-gí-tsi) – (unã cu tãgãrgicã)

§ tãrgãcicã1 (tãr-gã-cí-cã) sf tãrgãcitsi/tãrgãcitse (tãr-gã-cí-tsi) – (unã cu tãgãrgicã)

§ trãgãcicã (trã-gã-cí-cã) sf trãgãcitsi/trãgãcitse (trã-gã-cí-tsi) – (unã cu tãgãrgicã)
ex: ghiftul eara, trãgãcica sh-caftã

§ ligutastru (li-ghu-tás-tru) sn ligutastri/ligutastre (li-ghu-tás-tri) – tastru di cãprinã tu cari s-da ordzu a caljlor
{ro: taistră din păr de capră de pus la botul cailor}
{fr: musette pour les chevaux}
{en: horse’s nose bag}